mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Politraumatismele
Index » Tumori ale tesuturilor moi » Politraumatismele
» Scoruri anatomice

Scoruri anatomice







Folosesc exclusiv parametrii anatomici: localizarea si gradul de seritate a leziunilor. Sunt mai utile in cadrul ingrijirii spitalicesti iar cel mai frecnt folosite sunt AIS (Abreviated Injury Scale) si /SS (Injury Serity Scale).

1. Scala abreviata lezionala (Abbreviated Injury Scale, AIS)
Munca la elaborarea acestei scale a inceput inca din 1969. AIS este o lista de aproape 100 de leziuni, grupate in functie de 7 regiuni anatomice mai importante ale corpului: cap/gat, fata, coloana rtebrala, torace, abdomen, extremitati, parti moi; fiecare leziune fiind codificata cu o cifra de la 1 la 6, cu urmatoarele semnificatii:
1 = leziune minora;


2 = leziune moderata;

3 = leziune sera, neamenintatoare de viata;


4 = leziune sera, amenintatoare de viata;

5 = status critic, supravietuire nesigura;


6 = leziune (aproape) fatala.

De-a lungul timpului AIS-ul a fost revizuit de mai multe ori; astfel in 1985 se introduc scoruri pentru leziunile penetrante si o terminologie noua pentru leziunile toracice, abdominale si vasculare, iar in 1990 se introduce AIS-90, care este azi in vigoare si care include fata de AIS-85 mai multe detalii despre leziunile craniene, toracice si abdominale; el descrie pentru prima data leziuni vasculare craniene si cerebrale si exprima aprecieri cantitati ale leziunilor (de exemplu dilacerarea minora de rinichi este definita ca "leziune superficiala, 1 cm, fara exprimare urinara\").



2. Scorul de seritate lezional (Injury Serity Score, ISS)
ISS este un scor folosit la evaluarea leziunilor politraumatizatilor si are valori cuprinse intre 1-75.
Acest scor este calculat insumand patratele a trei dintre cele mai ridicate valori AIS din trei regiuni diferite (cap/gat, fata, torace, coloana rtebrala, abdomen si continut pelvic, extremitati, parti moi-leziuni externe).
Un ISS=16 sugereaza o probabilitate de deces de aproximativ 10%, iar un scor 16 denota o trauma majora. Un pacient cu un AIS=6 va aa un ISS=75.
Corelarea ISS cu mortalitatea are totusi o valoare predictiva scazuta, pentru ca ISS se bazeaza pe cele mai ridicate AIS din orice regiune a corpului, considerand leziuni cu AlS-uri egale de egala gravitate, fara sa tina cont de localizarea acestora. Ca urmare, rezultatele obtinute prin aplicarea ISS pe loturi de pacienti cu combinatii lezionale hetero-gene prezinta probabilitati de deces/supravietuire substantial diferite fata de rezultatele din realitate; de pilda intr-un lot cu ISS=16, pacientii cu leziuni craniene si cervicale au mortalitatea de 17,2 in timp ce cei cu leziuni pelvine nu prezinta nici un deces (24). Din aceasta se deduc slabiciunile scorului ca element prognostic. Totusi, ISS ramane alaturi de AIS cea mai utilizata scala de masurare a seritatii leziunilor anatomice.

3. Noul scor de seritate lezional (NISS)
Una din principalele deficiente ale scorului ISS este imposibilitatea de evaluare a leziunilor multiple din aceeasi regiune a corpului. Din acest motiv Osler a propus in 1997 scorul NISS, ce aa sa fie preluat si de alti specialisti, precum Brenneman (6). Acest scor se aseamana cu ISS, dar se compune din suma patratelor celor mai ridicate scoruri AIS, indiferent de regiunea anatomica.


4. Clasificarea internationala a bolilor

La ora actuala in SUA este folosita aproape unirsal ca taxonomie a leziunilor: ICD-9-CM (Clasificarea Internationala a Afectiunilor, a 9-a editie clinic modificata). Fiecare tip de leziune in ICD-9-CM are un cod specificat in cifre care permite identificarea ei precisa.

5. Scorul de probabilitate a decesului (Probability of Death Score, PODS)
PODS este o functie logistica bazata pe doua dintre cele mai ridicate valori ale AIS selectionate din 19 categorii de leziuni localizate in toate cele 7
regiuni ale corpului, pe care le evalueaza AIS-ul. Pentru seturi de pacienti cu aceste tipuri de poli-trauma, PODS are o caloare predictiva mai mare decat ISS.

6. Profilul anatomic (anatomic profite, AP)
Pentru a compensa limitele scorului ISS a fost conceput AP, scor ce utilizeaza patru valori: A, B, C, D: acestea incearca sa precizeze mai corect calitatea leziunilor si sa permita o are mai eficienta a grupelor de pacienti cu leziuni similare.
. Valorile A, B si C insumeaza toate leziunile gra (AIS > 2) craniene/cerebrale si medulare (A), toracice si cervicale anterioare (B), si toate celelalte leziuni serioase (C).
. Valoarea D masoara leziunile mai putin gra din orice regiune a corpului.
Letalitatea mai mare a leziunilor craniene si toracice au dus la necesitatea asocierii acestor leziuni cu alte functii logistice numite componente. Componentele AP sunt radacina sumelor patratelor scorurilor AIS pentru toate leziunile asociate.
Exemplu: un pacient care are calculate pentru valoarea A doua AIS=5 si un AIS=3 va aa un AP;
A = 7,68 x (52 + 52 + 32)\"2
Prin aceasta metoda se atribuie o pondere mai scazuta leziunilor care nu sunt localizate in regiuni ale corpului ce comporta riscuri vitale. Componentele AP sugereaza atat multitudinea leziunilor, cat si localizarea lor topografica.



7. Categorii de ingrijire a pacientului (Patient management categories, PMC)
Acest scor isi are utilitatea in sistemele medicale bazate pe asigurari sociale, in care apreciaza exact rambursarile pentru cazurile de politrauma-tisme.
PMC reprezinta o metoda relativ noua de identificare a pacientilor cu leziuni majore si de definire a diferitelor grade de seritate a leziunilor. Acest scor se foloseste in special pentru a diferentia pacientii cu leziuni multiple de cei cu leziuni unice si pentru a preciza daca exista conditii de comorbi-ditate ca alte posibilitati de aparitie a complicatiilor.
Avantajul acestui sistem este ca foloseste date, in general de rutina, culese de la pacientii spitalizati. Sistemul de clasificare PMC include 852 de categorii manageriale de pacienti, dintre care 126 de categorii pentru pacienti cu traume. Pe baza acestui scor care ia in considerare si bolile preexistente se pot calcula relativ exact costurile de spitalizare, se pot estima resursele financiare si umane care vor fi utilizate in ingrijirea pacientului, precum si durata de spitalizare.

8. Scorul de interntii terapeutice (Therapeutic Interntion Scoring System, TISS)
Cullen si colab., introduc TISS ca metoda de cuantificare a seritatii leziunilor si a nilului de ingrijiri ce trebuie acordate pacientilor critici. Acest sistem a fost bazat pe conceptul potrivit caruia agresivitatea interntiilor practicate la pacientul critic este in general direct proportionala cu seritatea leziunii si permite o predictibilitate buna a supravietuirii. Interntiile in STI sunt codificate cu valori intre 1 si 4 puncte, depinzand de agresivitatea terapiei in discutie:
. 4 punte: - ntilatie mecanica;


- cateterizare artera pulmonara;

- dializa;


- resuscitare cardio-respiratorie;

- balon de contrapulsatie aortica;


. 3 punte: - hiperalimentatie;

- pleurostomie;


- administrare frecnta de produse de sange;

- administrare de droguri vaso-acti.


. 2 punte: - linie noasa centrala;

- mai mult de doua linii noase periferice;


- traheostomie;

. 1 punct: - monitorizare ECG;


- o linie noasa periferica;

- medicatie intranoasa intermitenta;


- sonda Foley urinara;

- oxigenoterapie.
Prin acest sistem de punctare pacientii pot fi impartiti in 4 clase:
. clasa I - ingrijire postoperatorie de rutina;


. clasa II - pacienti internati in STI pentru supraghere;

. clasa III - pacienti ce necesita terapie intensiva substantiala;
. clasa IV - pacienti ce necesita terapie intensiva multidisciplinara energica.
Utilitatea acestei clasificari se regaseste in aprecierea costurilor de terapie intensiva, repartizarii judicioase a paturilor in STI, precum si in estimarea gradului de seritate a leziunilor si a urmarilor
traumei. Acestui scor i s-a reprosat ca selectia interntiilor aplicate pacientilor critici poate aduce o doza de subiectivism prin politicile diferite ale sectiilor de terapie intensiva (unele au interntii mai agresi chiar acolo unde nu este cazul, sau inrs) ceea ce duce la cres\'terea sau scaderea artificiala aTISS-ului.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tumori ale tesuturilor moi:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai