Sarcoamele reprezinta principalele tumori ale tesuturilor moi, indeosebi prin gravitate. Constituie un grup eterogen de tumori derivate din tesuturi conjuncti extrascheletice, dispuse intre epiderm si organele parenchimatoase (tesut fibros, adipos, muscular). Provin (embriologic) din mezodermul primitiv. Cu toata varietatea histologica, clinica si biologia sunt similare.
Frecnta este mica (0,7% din totalul cance-relor). Sunt mai des intalnite la copii.
Etiologia nu este cunoscuta. Se incrimineaza traumatismele si iradierea. Clasificarea histologica are la baza tesutul de origine al tumorii. Celula de origine are tendinta la diferentiere, ceea ce creeaza aspecte histologice polimorfe, care ingreuneaza incadrarea histiogenetica si fac posibile dirgente de diagnostic intre examinatori. Gradul de malignitate are mare valoare prognostica. Depinde de diferentierea tumorala, numarul de mitoze dar mai ales necroza tumorala.
Tesutul conjunctiv fiind prezent peste tot, tumorile de parti moi pot apare oriunde, chiar si in viscere cu punct de plecare in stroma acestor organe. Cea mai frecnta localizare este la extremitatea inferioara, 40% predominand deasupra genunchiului.
Clinica: biologic depind mai putin de tipul histo-logic si mai mult de gradul de malignitate histologica. Sunt tumori agresi cu extindere locala, care invadeaza structuri incinate din aproape in aproape de-a lungul vaselor, nervilor, fasciilor muschilor. Nu au capsula, ci o pseudocapsula invadata de celule neoplazice, din acest motiv simpla enucleere este urmata de recidi (80% in primii doi ani, 100% in trei ani) fara tratament.
Extinderea limfatica are loc in stadii avansate. Metastazele hematogene au ca sediu de electie plamanul.
Diagnosticul de tumora maligna a tesuturilor moi are la baza unele caracteristici, intre care fixitatea profunda sau superficiala.
Orice tumora de tesuturi moi se rezeca. Constituie primul si uneori singurul tratament al acestor leziuni. Aspect intraoperator: . 28, sinoviom malign; . 29, liposarcom coapsa; . 30, lipom voluminos extirpat.
Tehnicile imagistice moderne (radiografia, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arterio-grafia, scintigrafiile osoase) ajuta la silirea diagnosticului. Microscopia electronica, histiochimia sunt metode modeme de explorare deosebit de valoroase.
Tratamentul chirurgical are uneori probleme in localizari particulare: la cap si gat sunt greu de obtinut excizii cu margini de securitate; sarcoamele retroperitoneale creeaza mari dificultati tehnice. Tratamentul asociat (chimioterapie, radioterapie) modifica in bine prognosticul vital.
Mai nou, bisturiul laser cu CO2 completeaza eficient terapia adjuvanta prin bararea micrometasta-zarii si reducerea edemului postoperator (4). Asigura hemostaza. Este necesara achizitionarea unor lasere performante.
Tehnici de iradiere: curiterapie interstitiala, iradiere cu neutrozi rapizi, iradierea profilactica pulmonara pentru metastaze subclinice.
Chimioterapia sarcoamelor de tesuturi moi este adjuvanta, se indica mai ales pentru diseminari (30).
O atentie aparte trebuie acordata metastazelor pulmonare.
Principii de tratament chirurgical: extirparea tumorii cu prelungiri care strabat capsula pana la 8-l0 cm, motiv pentru care tumora trebuie extirpata pana la cel putin 6 cm in jur sau la cel putin 3 cm atunci cand se asiociaza cu radioterapia care distruge prelungirile neoplazice. Gradat, tehnicile chirurgicale merg de la biopsie incizionala (cu prelevarea unui fragment tumoral) la biopsie excizionala (in care recidiva este de 90%), excizie larga (cu recidi intre 25-35%), amputatia, dezarticulatiile. Prognosticul este inrs proportional cu gradul operatiei.
Rezultate prognostic: numai cu tratamentul chirurgical supravietuirea la cinci ani este de 30%; in asocierea radiochirurgicala 60-70%. Cauzele de esec sunt metastazele pulmonare precoce. Factorii de prognostic depind de dimensiunea tumorii primare, gradul de malignitate histologica, localizarea, mai putin tipul histologic, stadialitate.
Probleme deosebite ridica sarcoamele retroperitoneale. Este indicata precizarea extinderii tumorii, in aceste localizari chirurgia radicala cu margini histologice negati este rar posibila. Prognosticul este conditionat de volumul tumoral rezidual, efectul radioterapiei. Valoarea chimioterapiei este discuila.
Rabdomiosarcomul tesuturilor moi este cea mai frecnta tumora de tesuturi moi a copilului. Ana-
plazia morfologica este de prost augur. Tratamentul este multimodal.
