Laringele supraglotic
Majoritatea leziunilor au origine epiglotica. in formele ansate e dificil sa se sileasca sediul de origine.
Epiglota suprahioidiana. Leziunile pot fi vege-tante cu putina tendinta la distrugerea cartilajului sau indarea tesuturilor vecine. Uneori pot produce amputarea rfului epiglotei si indarea -leculelor si spatiului preepiglotic si a peretilor laterali ai faringelui.
Epiglota infrahioidiana. Tumora indeaza cartilajul epiglotic si patrunde in spatiul preepiglotic si baza limbii. Leziunile se dezvolta circular, extinzan-du-se la plicile ventriculare, repliurile ariepiglotice si uneori intereseaza peretele intern al sinusului pi-riform si repliul faringoepiglotic. Inzia comisurii anterioare si a corzilor vocale se face tardiv.
Plicile ventriculare. Carcinoamele plicilor ventriculare sunt de obicei infiltrative si ulcerative, fiind mai dificil de explorat si de stadializat. Se extind precoce prin cartilajul tiroid si spre epiglota infrahioidiana. in stadiile ansate cuprind corzile vocale si cartilajul tiroid.
Repliul ariepiglotic/aritenoid. Leziunile recente sunt tumori discret proeminente. Leziunile ansate duc la fixarea laringelui, in special atunci candIndeaza muschiul cricoaritenoidian si cartilajul aritenoid. Leziunile ansate pot inda tiroidul, epiglota, cricoidul si baza limbii.
Corzile vocale. Majoritatea leziunilor incep la nivelul marginii libere si fetei superioare a corzilor vocale si pot fi usor vizibile. in momentul diagnosticului doua treimi din cazuri sunt limitate la o singura coarda. Portiunea anterioara a corzilor este cel mai frecvent interesata, ca si comisura anterioara, in stadiile ansate leziunile se extind la ventriculi si plicile ventriculare. Leziunile pot interesa ligamentul vocal si muschii tiroaritenoidieni sau cartilajul tiroid, care poate fi perforat, indand glanda tiroida. Conul elastic reprezinta o bariera in fata penetratiei subglotice.
Laringele subglotic
Limitele ariei subglotice sunt prost definite. Epiteliul se transforma din scuamos in respirator la circa 5 mm sub marginea libera a corzilor vocale; de aici se considera ca incepe spatiul subglotic. Limita inferioara corespunde cu marginea inferioara a cricoidului. Cancerele subglotice primitive sunt rare. Majoritatea provin din extensia cancerelor din etajul supraglotic. Leziunile indeaza precoce cartilajul cricoid, deoarece nu exista nici un muscular despartitor. De obicei fata inferioara a corzilor vocale este indata si coarda devine fixa.
Diseminarea limfatica
Inzia supraglotica. Incidenta inziei ganglionare este de 55%, fiind crescuta in tumorile primare care indeaza sinusul piriform, leculele si baza limbii, fiind mai mica in cazul tumorilor epiglotei infrahioidiene.
Inzia glotica. Leziunile strict limitate la corzile vocale (T,) nu dau metastaze ganglionare. in leziunile tip T2 metastazele apar in 2-5%, iar in T3 si T4 pana la 20-30%. in cazul extensiei supraglo-tice apar metastaze in ganglionii jugulodigastrici. Indarea comisurii anterioare si extensia subglo-tica se asociaza cu inzia ganglionului pretraheal (Delfian).
Semne clinice
Neoplasmul corzilor vocale. Carcinomul corzilor vocale produce raguseala intr-un stadiu foarte precoce. Durerea si mai ales obstructia respiratorie apare in leziunile mai ansate.
Neoplasmul supraglotic. Raguseala nu apare decat in leziunile foarte ansate, dar apar tulburari de fonatie sau disfonie, in special dupa deglutitia alimentelor fierbinti. Durerea la deglutitie reprezinta un simptom initial. Cancerul de epiglota ramane mult timp asimptomatic pana ajunge la dimensiuni mari. Durerea poate iradia in ureche pe calea nervului g si nervului auricular Arnold60. Uneori primul semn poate fi aparitia unei adenopatii cervicale. Semne tardive sunt pierderea in greutate, halena fetida, disfagia si aspiratia. Examenele para-clinice: in afara laringoscopiei indirecte se pot folosi endoscoapele rigide sau flexibile. Laringosco-piile suspendate care folosesc endoscoape rigide, permit vizualizarea excelenta a epiglotei infrahioi-diene si a comisurii anterioare, ceea ce nu este posibil la laringoscopie indirecta. Laringoscopia indirecta, in schimb, obtine o imagine mai ampla decat laringoscopia directa. Laringoscopul flexibil poate fi inserat prin nas, permitand un examen complet, in special la copii. Unele malformatii epi-glotice, ca "epiglota in potcoa\", pot impiedica vizualizarea laringelui, chiar prin laringoscopie directa. Este important de silit daca corzile vocale sunt mobile sau fixe. Trebuie sa silim inzia spatiului preepiglotic. Palparea unei formatiuni dure deasupra incizurii tiroidiene si largirea spatiului ti-rohioidian pot indica indarea spatiului preepiglotic. Ulceratia epiglotei infrahioidiene sau bombarea leculelor este un alt semn indirect pentru aceasta leziune. Leziunea poate fi confirmata prin radiografia partilor moi cervicale. Extensia postcricoi-diana trebuie sa fie suspectata atunci cand dispare cracmentul laringian. Diagnosticul poate fi confirmat prin laringoscopie directa, laringografie sau examenul baritat al hipofaringelui. Inzia cartilajului tiroid este dificil de silit. Durerea la palpare la nivelul unei aripi tiroidiene este sugesti. Uneori tumora penetreaza prin cartilajul tiroidian. Diagnosticul de certitudine se face prin CT.
