Manifestari clinice Principala caracteristica a tulburarilor fobice este teama persistenta si marcata fata de diferite obiecte si situatii, expunerea pacientului la acestea determinand o reactie imediata de anxietate. Pacientul eta stimulul fobie, ceea ce ii afecteaza de obicei ata profesionala si sociala. Atacurile de panica pot fi initiate de stimuli fobiei sau pot aparea spontan pe parcursul bolii. in atie cu alti pacienti ce prezinta tulburari anxioase, indizii cu fobie sunt anxiosi numai in situatii specifice, identificabile. Cel mai des intalnite sunt frica de spatii inchise (claustrofobia), frica fata de sange si de inaltime. Fobia sociala este caracterizata de o teama specifica fata de situatiile sociale sau de concurs in care pacientul este supus atentiei unor persoane necunoscute sau examinarii si evaluarii posibile de catre altii. Exemple de astfel de situatii sunt necesitatea de a conversa la o petrecere, de a utiliza o toaleta publica sau de a face cunostinta cu necunoscuti. in fiecare caz, indidul afectat este constient de faptul ca teama pe care o simte este excesiva si irationala in circumstantele date. Continutul specific al fobiei poate varia dincolo de limitele impuse de sex, etnice sau culturale.
Tulburarile fobice sunt frecvente, cu o prevalenta pe un an de 9% si de 10-l1% pe durata unei eti. Debutul apare din copilarie pana in perioada de adult tanar si poate fi prezenta agregarea familiala. La gemenii de sex feminin, procentele de concordanta pentru agorafobie, fobie sociala si fobie fata de animale sunt de 23% la gemenii monozigoti si 15% la cei dizigoti. Criteriile clare de diagnostic sunt edente la adulti, dar comportamentul de etare a persoanelor, situatiilor sau obiectelor necunoscute in copilarie este frecvent intalnit in antecedentele acestor pacienti.
TRATAMENT
Studii controlate recente au documentat eficacitatea catorva agenti farmacologici in tratamentul tulburarilor fobice. Beta-blocantele sunt in mod particular eficiente in tratarea "anxietatii de performanta\" (dar nu a fobiei sociale in general) si par sa realizeze acest beneficiu prin impiedicarea aparitiei manifestarilor fizice ale anxietatii, cum sunt transpiratia, tahicardia, palpitatiile si tremorul. IMAO amelioreaza fobia sociala independent de actiunea lor antidepresiva, iar ISRS par a fi si ei la fel de eficienti. Benzodiazepinele pot fi de ajutor in reducerea comportamentului de etare tematoare, dar cronicitatea tulburarilor fobice le limiteaza utilitatea. Psihoterapia comportamentala tintita este o componenta importanta a tratamentului, tinand seama de faptul ca recaderile apar frecvent cand sunt folosite numai medicamente. Strategiile cognitiv-comportamentale sunt esentiale in tratament si au aparut dupa ce s-a descoperit ca perceptia si interpretarea distorsioanta a stimulilor ce produc teama pacientilor joaca un rol major in perpetuarea fobiei. Sedintele terapeutice indiduale sau de grup invata pacientul sa identifice ideile negative specifice asociate cu situatiile ce produc anxietate si il ajuta sa innga teama de a-si pierde controlul. in terapia de desensibilizare sunt construite ierarhii ale situatiilor ce produc anxietate si pacientul este incurajat sa realizeze si sa stapaneasca expunerea gradata la stimulii ce produc anxietate.
Pacientii cu fobie sociala, in particular, au o rata crescuta de alcoolism, precum si alte tulburari psihiatrice asociate(de ex., tulburari de alimentatie), necesitand tratarea in paralel a fiecarei tulburari daca se urmareste reducerea anxietatii.
