Ce anume stiti in plus despre stres si despre felul in care acesta va afecteaza? Urmatoarele teste sunt concepute pentru a va consolida cunostintele despre stres si pentru a realiza faptul ca prin controlarea lui ati posibilitatea de a duce o viata mai buna. Daca nu raspundeti corect la o intrebare, reniti asupra sectiunii din sectiune care se ocupa de respectivul aspect si recititi-o. Este important sa redeti acele parti pe care nu va simtiti stapan, pentru a face din controlarea stresului o metoda completa si eficienta de reducere a nelinistii din viata dumneavoastra. Daca raspundeti corect la toate sau la majoritatea intrebarilor, puteti sta linistit: sunteti acum propriu dumneavoastra expert in materie de stres si va gasiti pe drumul cel bun, urmand sa deniti mai sanatos si mai putin tensionat.
Cuprins:
Realităţi despre stres |
sus  |
1. Oamenii reacţionează ai aceeaşi uşurinţă la stresul emoţional şi la cel fizic. ________
2. Iritarea constantă din cauza stresului poate face ca tensiunea unei persoane să se menţină scăzută.
3. Stresul cauzat de suprasolicitare poate apărea în urma îndeplinirii îndatoririlor casnice.
4. Este puţin probabil şi anormal ca o persoană care se adaptează la multe schimbări într-o
perioadă scurtă de timp să se îmbolnăvească. ________ \\
5. Meditarea la o întâmplare neplăcută nu este
niciodată tot atât de stresantă pe cât este
trăirea respectivei experienţe. ________ >*
6. Dacă ne credem inutili şi neajutoraţi, nivelul
stresului la care suntem supuşi poate creşte. "V ■_?
7. Cele mai stresante situaţii sunt, de obicei, . acelea în care simţim că totul este sub control.________>*
8. Stresul poate slăbi sistemul imunitar al
corpului. >--- _______
9. Stresul acut poate duce la apariţia unor
accidente.
10. Oamenii cu personalitate de tip A sunt mai predispuşi să sufere din cauza reacţiilor la , stres.
11. Una dintre cele mai obişnuite trăsături ale personalităţii de tip A este rezolvarea unui singur lucru o dată. v-
12. Stresul excesiv afectează capacitatea corpului de a utiliza vitaminele şi mineralele. V
13. E posibil ca o persoană stresată să se simtă confuză.
14. Suprasolicitarea apare atunci când oamenii sunt capabili să-şi îndeplinească sarcinile.
15. De obicei o persoană stresată este în stare
să-şi îndeplinească sarcinile mai bine decât ar .
face-o într-o situaţie normală. ) x
16. Un anumit grad de stres este necesar vieţii. \\( _____
17. Bolile provocate de stres apar din cauza creşterii constante a acestuia, ceea ce duce
la căderea sistemului imunitar al .
organismului. _____ ______
18. Prea multă stimulare este întotdeauna mai
stresantă decât prea puţină.
19. Stresul pe care îl resimţim într-o anumită situaţie depinde mai mult de situaţia respectivă decât de felul cum reacţionăm.
20. Tipul A de personalitate este asociat cu bolile de inimă.
21. Cel mai bun nivel de stres este acela care face să crească randamentul cuiva, fără a avea efecte secundare negative.
22. Frustrarea apare atunci când nu suntem capabili de a face ceea ce este~necesar sau când acţiunile noastre sunt împiedicate de factori externi.
23. Schimbările favorabile ce intervin în viaţa noastră nu sunt niciodată la fel de stresante precum cele nefavorabile.
24. Nivelul stresului pe care îl resimţim atunci când ne aflăm într-o mulţime, depinde de măsura în care ne putem exercita controlul în situaţia respectivă şi de bagajul nostru intelectual.
25. Reacţia unui individ la factorii de stres este determinată de atitudinile, de experienţele, de valorile şi chiar de religia acestuia.
26. Dacă ne gândim că suntem neajutoraţi şi inutili putem provoca o creştere considerabilă a stresului cu care ne confruntăm.
27. Aşteptările unei persoane în legătură cu o situaţie stresantă pot influenţa considerabil nivelul de stres pe care îl are de suportat.
28. Răspunsurile psihologice la factorii de stres apar automat, fără premeditare.
29. Hormonii eliberaţi de organism în situaţiile stresante rămân în corp numai o perioadă scurtă de timp.
30. Artrita şi cancerul ar putea fi indirect legate de stres.
31. în general, o persoană stresată nu reacţionează conform vechilor obiceiuri, dacă acestea nu se potrivesc actualei situaţii.
32. Nivelul de stres al unei persoane poate creşte dacă respectiva persoană nu primeşte nici o informaţie sau primeşte informaţii false despre presupusa întâmplare care a dus la apariţia stresului.
33. în timpul expunerii prelungite la stres, corpul intră într-o fază de funcţionare normală, orice simptome ale stresului lipsind cu desăvârşire.
34. Problemele de sănătate mentală, cum ar fi depresia, nu ar trebui tratate ca răspunsuri emoţionale la stres.
35. Nu există nici o dovadă că stresul ar cauza accelerarea procesului de îmbătrânire.
36. Multe cazuri de disfuncţii sexuale, cum ar fi impotenţa, frigiditatea şi ejacularea precoce sunt rezultate directe ale stresului.
37. Corpul poate fi condiţionat să se relaxeze la fel de rapid şi uşor cum o face atunci când se încordează în timpul stresului.
38. Una dintre cele mai importante surse de stres este incapacitatea de organizare a timpului.
39. Regimul alimentar nu este un factor prea important de favorizare a stresului.
40. Contractarea musculară constantă duce la creşterea anxietăţii şi a stresului emoţional.
Cheia punctajului:
(1)A (2)F (3)A (4)F (5)F
(10)A (11)F (12)A (13)A (14)F
(19)F (20)A (21)A (22)A (23)F
(28)A (29)F (30)A (31)F (32)A
(37)A (38)A (39)F (40)A
Numărul total de răspunsuri corecte_
(6)A (7)F (8)A C9)A
(15)F (16)A (17)A (18)F
(24)A (25)A (26)A (27)A
(33)A (34)F (35)F (36)A
35 - 40 = excelent 30 - 34 = bine 25 - 29 = destul de bine mai puţin de 25 = rău
Cum să facem faţă stresului |
sus |
1. O tehnică eficientă de relaxare constă în a ne imagina că anumite părţi ale corpului sunt
mai grele sau mai calde. _______ _______
2. Ar trebui să consumăm mai multă cafeina în
perioadele stresante. _______ _______
3. Activitatea fizică în cadrul competiţiilor este
o metodă eficientă de controlare a stresului. _______ _______
4. Implicarea în activităţi fizice are ca rezultat o
stare de bine. _______ _______
5. împărţirea unor sarcini complicate în
componentele lor poate reduce stresul. _______ _______
6. Stresul poate fi redus prin evitarea, pe cât
posibil, a activităţilor de rutină. _______ _______
7. Atunci când trecem prin schimbări majore, stresul poate fi redus prin creşterea numărului
celorlalte schimbări, ce au loc în mod curent. _______ _______
8. Bătăile inimii se pot autoregla printr-o
reacţie de tip "feedback". _______ _______
9. Nu ar trebui să încercăm să ne schimbăm
relaţia cu factorii de stres. _______ _______
10. Dacă stăm comod, ne putem calma tensiunea
din interior.
_______ _______
11. Relaxarea musculară progresivă este o metodă eficientă de ameliorare a unor boli,
cum ar fi hipertensiunea şi ulcerul. _______ _______
12. Anticiparea perioadelor în care ne vom plictisi şi planificarea unor activităţi pe
durata lor poate reduce stresul. _______ _______
13. Când folosiţi exerciţiul fizic, ca metodă de controlare a stresului, trebuie să încercaţi să
vă încordaţi cât mai mult posibil. _______ _______
14. în cadrul exerciţiilor de relaxare musculară încercăm să eliminăm senzaţiile fizice
asociate cu relaxarea. _______ _______
15. A deveni mai puţin competitiv cu sine şi cu alţii reprezintă o modalitate de a atenua
comportamentul de tip A.
16. Cedarea autorităţii şi a responsabilităţilor nu va afecta în nici un fel stresul.
17. Pentru a fi eficientă, relaxarea trebuie practicată la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, în mod constant.
18. Izolarea ajută la liniştirea mediului intern.
19. Focalizarea atenţiei asupra trăsăturilor pozitive de caracter îmbunătăţeşte imaginea personală şi reduce stresul.
20. Activitatea musculară crescută reprezintă o caracteristică a relaxării.
21. Nu ar trebui să identificaţi situaţiile care produc stres.
22. Chiar dacă nu putem schimba natura factorilor de stres, putem modifica relaţia noastră cu ei.
23. O modalitate eficientă de reducere a stresului constă în găsirea unor alternative, ţeluri şi comportamente ce nu ne-au stat la îndemână până în prezent.
24. Alcătuirea unei liste cuprinzând sarcinile ce ne revin în ordinea priorităţilor, astfel încât să le îndeplinim mai întâi pe cele mai importante, contribuie la reducerea stresului.
25. Acceptarea faptului că nimeni nu poate face totul perfect ajută la reducerea stresului
26. Concediile, chiar şi atunci când ele implică schimbarea reşedinţei, a rutinei sau a nivelului stimulării, reprezintă întotdeauna o modalitate bună de reducere a stresului.
27. Relaxarea este eficientă, numai dacă este folosită în mod constant.
28. Activitatea fizică destul de intensă, cu scopul de a induce relaxarea, ne micşorează predispoziţia către efectele negative ale stresului.
29. Oamenii ar trebui să afle cu exactitate care sunt tipurile de situaţii ce-i stresează.
30. în timpul relaxării, este imposibil să ne simţim nervoşi sau agitaţi.
31. Relaxarea apare atunci când îi permitem, nu atunci când ne-o impunem.
32. Stresul nu poate fi redus anticipând perioadele în care ne plictisim şi programându-ne să facem ceva stimulativ pe durata lor.
33. Stresul nu poate fi redus prin crearea rutinelor care devin automatisme.
34. Schimbarea intenţionată a caracteristicilor stresante ale personalităţii noastre ne poate ajuta să facem faţă unui număr sporit de factori de stres.
35. Relaţiile strânse cu alţi oameni reduc în mod cert stresul.
36. Una dintre cele mai bune metode de reducere a stresului emoţional este de a face apel la grupurile de întrajutorare.
37. Oamenii în vârstă pot reduce stresul la care sunt supuşi adoptând un animal.
38. Exersarea relaxării le permite oamenilor să regleze acele procese fizice despre care credeau că nu pot fi controlate în mod conştient.
39. Oamenii care trebuie să realizeze lucruri dificile vor mări nivelul stresului pe care îl au de suportat, dacă fac pauze.
40. Uneori, cea mai bună metodă de reducere a stresului este evitarea locurilor şi a situaţiilor care ne provoacă o stare de tensiune.
Cheia punctajului:
(1)A (2)F (3)F (4)A (5)A (6)F (7)F (8)A (9)F (10)A (11)A (12)A (13)F (14)F (15)A (16)F (17)F (18)A (19)A (20)F (21)F (22)A (23)A (24)A (25)A (26)F (27)F (28) A (29)A (30)A (31)A (32)F (33)F (34) A (35)A (36) A (37)A (38)A (39)F (40)A
Numărul total de răspunsuri corecte______ 35 - 40 = excelent
30 - 34 =.bjne _
25 - 29 = destul de bine
mai puţin de 25 = rău
Reacţiile la stres |
sus |
1. Valerie tocmai a fost avansată într-o funcţie nouă, în alt oraş. O modalitate bună pentru ea de a-şi reduce stresul este:
A. Să-şi schimbe coafura şi felul în care se îmbracă, astfel încât acestea să reflecte noua sa imagine.
B. Să muncească mai mult, pentru a fi tot timpul ocupată.
C. Să-şi organizeze un program potrivit, curând după ce va ajunge în noul
oraş.
D. La început să evite, pe cât posibil, responsabilităţile.
2. John lucrează într-un birou zgomotos şi încearcă să se concentreze asupra muncii sale. Pentru a-şi reduce stresul, John ar trebui:
A. Să sară peste pauza de prânz şi să muncească atunci, deoarece este mai linişte în birou.
B. Să-şi aranjeze din nou cărţile şi hârtiile de pe birou.
C. Să poarte haine mai comode la serviciu.
D. Să-şi ia pauze regulate, în care să plece de la serviciu pentru a se destinde.
3. David se teme că va pica testul la istorie, deşi a învăţat mult pentru el. O modalitate potrivită pentru David de a-şi reduce stresul ar fi:
A. Să înveţe până noaptea târziu în ziua precedentă testului.
B. Să se gândească la cât de supăraţi vor fi părinţii săi, dacă nu va obţine rezultate bune la acest test.
C. Să iasă să se plimbe cu bicicleta.
D. Să se trezească devreme în dimineaţa următoare şi să mai înveţe pentru
test.
4. Arthur este foarte ocupat cu bătutul la maşină, când o colegă de serviciu îi cere să o ajute să dactilografieze ceva pentru ea. Pentru a-şi reduce stresul, Arthur ar trebui:
A. Să o ajute, dar să-i explice că nu o va mai face a doua oară.
B. Să-i explice că nu o poate ajuta şi să se concentreze asupra muncii sale.
C. Să pretindă că cererea colegei sale nu-1 deranjează şi să-şi vadă mai departe de munca sa.
D. Să-i spună colegei sale că o va ajuta după ce îşi va termina treaba.
5. David a aflat că nu poate juca pentru echipa sa de baseball, deoarece fratele managerului îi va lua lua locul. Pentru a-şi reduce stresul, David ar trebui:
A. Să găsească o altă echipă pentru care să joace.
B. Să încerce să-i cunoască mai bine pe membrii echipei sale.
C. Să-i spună proprietarului că vrea neapărat să joace pentru echipa sa.
D. Să renunţe definitiv la baseball.
6. Kathy se îndreaptă spre casă pe o autostradă aglomerată. Pentru a-şi reduce stresul ar trebui:
A. Să meargă cu geamurile maşinii puţin deschise.
B. Să se convingă că foloseşte acelaşi drum ori de câte ori are posibilitatea.
C. Să bea o ceaşcă de cafea în timp ce conduce.
D. Să încerce să o ia pe alt drum sau să opteze pentru o altă oră, când nu este aşa de aglomerat.
7. Gary este preocupat de faptul că munca sa nu este de calitate, deşi toţi oamenii cu care lucrează îi spun că face treabă bună. Pentru a-şi reduce stresul, Gary ar trebui:
A. Să muncească mai mult, pentru a îmbunătăţi calitatea muncii sale.
B. Să bea câteva beri cu colegii în fiecare zi, după serviciu.
C. Să se gândească mai mult la calităţile muncii sale.
D. Să-şi caute altă slujbă, care să-i aducă mai multe satisfacţii.
8. Leslie s-a căsătorit de curând şi s-a mutat înr-un alt oraş. Pentru a-şi reduce stresul, Leslie ar trebui:
A. Să încerce să-şi schimbe vechile obiceiuri.
B. Să-şi acorde în fiecare zi un răgaz pentru relaxare. Să-şi ia un concediu împreună cu soţul său.
C. Să muncească peste program pentru a avea gândurile ocupate.
9. Sharon lucrează la o linie de asamblare - toată ziua, componentele de metal îi trec prin faţa ochilor. Ea ar trebui:
A. Să-şi aducă o pernă moale pentru scaun.
B. Să-şi întrebe şeful dacă poate asculta radioul în timp ce munceşte.
C. Să vadă dacă poate munci în pauza de prânz, pentru a termina lucrul cât mai repede.
D. Să muncească mai mult, pentru a avea gândurile ocupate.
10. Karen şi-a propus să-şi ia o săptămână de concediu. Acum, şeful îi spune că nu poate pleca în vacanţa pe care şi-o planificase. Pentru a-şi reduce stresul, Karen ar trebui:
A. Să anunţe că va demisiona, dacă nu i se aprobă concediul.
B. Să se comporte de parcă nu şi-ar mai dori oricum acel concediu.
C. Să-i spună şefului că este supărată şi să-1 întrebe dacă poate să-şi ia concediul luna următoare.
D. Să se arate destul de supărată pentru a-1 convinge să-i dea concediul.
11. Jennifer trebuie să dea 4 examene finale şi mai are la dispoziţie numai două zile. Pentru a-şi reduce stresul, Jennifer ar trebui:
A. Să uite de propriile sale teste, ajutându-şi un prieten să înveţe.
B. Să aleagă cel mai dificil curs şi să înveţe numai pentru el.
C. Să studieze pe rând pentru fiecare dintre teste.
D. Să încerce să-şi dubleze timpul pe care îl petrece de obicei învăţând.
12. Gwen vrea să fie preşedintele unui club din zonă, dar i s-a spus că nu este expertă în probleme organizatorice. Ea ar trebui:
A. Să nu mai participe la întrunirile clubului.
B. Să urmeze un curs de afaceri, pentru a deveni mai competentă.
C. Să le spună membrilor clubului că, de fapt, nu vrea să fie preşedinte.
D. Să accepte faptul că nu va putea fi niciodată preşedinte.
13. Gregg locuieşte vizavi de o benzinărie cu program non-stop şi este deranjat de zgomotul maşinilor. El ar trebui:
A. Să pună muzica tare, pentru a nu mai auzi zgomotul de afară,
B. Să ia un somnifer, pentru a putea adormi.
C. Să-şi vândă toate acţiunile unei alte benzinării.
D. Să folosească tehnici de relaxare, pentru a nu mai auzi zgomotul.
14. Stanley se află la o petrecere într-o cameră foarte aglomerată. El ar trebui:
A. Să rămână în mijlocul mulţimii.
B. Să bea mai multe pahare de vin, pentru a se relaxa.
C. Să-şi lărgească nodul de la cravată, pentru a se simţi mai comod.
D. Să iasă din mulţime şi să caute o zonă mai liniştită.
15. Joyce tebuie să vorbească unui grup mare de oameni şi nu îşi poate scoate din cap ziua în care a trebuit să ţină un discurs în faţa clasei şi a uitat ce trebuia să spună. Ea ar trebui:
A. Să-şi rezerve puţin timp, înainte de începerea discursului, pe care să-1 folosească pentru a se relaxa.
B. Să-şi amintească cât mai multe detalii despre experienţa ei anterioară.
C. Să-şi ţină mâinile ocupate în timpul discursului.
D. Să-şi repete discursul până în ultima clipă, pentru a fi cât mai bine
pregătită.
Cheia punctajului:
Răspunsurile la întrebările de mai sus pot fi clasificate astfel:
Potrivit Un răspuns care este corect sau se potriveşte situaţiei
Nesănătos Un răspuns cu efecte nocive
Nepotrivit Un răspuns care contravine în mod direct răspunsurilor potrivite
Negativ Un răspuns care nu admite existenţa stresului sau a problemei care produce stresul.
Ineficient Un răspuns care are legătură cu situaţia respectivă, dar este ineficient în reducerea stresului. Nu este nici nesănătos, nici nu contravine răspunsurile potrivite, şi nici nu neagă problemele stresului.
Sondaj despre sursa stresului şi despre rezistenţa la stres |
sus |
Sondajul următor descrie diferite împrejurări sau momente în care oamenii s-ar putea simţi stresaţi. Citiţi fiecare enunţ şi încercuiţi DA sau NU, pentru a arăta dacă v-aţi simţi stresat într-o astfel de situaţie. De fiecare dată când încercuiţi DA, scrieţi un număr de la 0 la 10, pentru a arăta cât de sigur sunteţi că aţi putea face faţă stresului respectiv. Scara de la 0 la 10 corespunde următoarelor grade de certitudine
0
8
10
foarte nesigur
destul de sigur
foarte sigur
Situaţia
S-ar putea să vă Dacă DA, cât de simţiţi stresat? sigur sunteţi că aţi face faţă stresului?
1. încercaţi să vă concentraţi,
dar sunteţi întrerupt în mod
constant. DA/NU
2. Trebuie să faceţi ceva foarte
plictisitor. DA/NU
3. V-aţi gândit şi vă gândiţi în
continuare la cineva care
v-a făcut rău în trecut. DA/NU
4. Aveţi un vecin care pune tot
timpul muzica tare. DA/NU
5. Trebuie să terminaţi mai
multe lucruri într-o
perioadă scurtă de timp. DA/NU
6. Nu mai e nimeni acasă şi vă
simţiţi singur. DA/NU
7. Sunteţi într-un autobuz
aglomerat şi nu puteţi
ajunge la uşă la timp,
pentru a coborî. DA/NU
8. Vă gândiţi mereu la o
experienţă neplăcută. DA/NU
9. V-aţi asumat mai multe sarcini decât puteţi rezolva. DA / NU
10. Aşteptaţi în stradă să vină să vă ia cineva cu maşina şi vi se face frig. DA / NU
11. Deşi aveţi destul timp la dispoziţie, vă este teamă că veţi întârzia la o întâlnire importantă. DA / NU
12. Cel mai apropiat prieten al dumneavoastră a părăsit oraşul şi vă simţiţi singur. DA / NU
13. Vă aflaţi într-o încăpere foarte călduroasă. DA / NU
14. Trebuie să cumpăraţi un cadou penru cineva, iar magazinele s-au închis. DA / NU
15. Aţi fost martorul unui jaf şi vă gândiţi că aţi fi putut fi dumneavoastă victima. DA / NU
16. Trebuie să aşteptaţi o livrare şi nu aveţi ce să faceţi. DA/NU
17. Prietenii dumneavoastră vă cer întruna să faceţi lucruri pe care nu vreţi să le faceţi. DA / NU
18. Trebuie să comandaţi o reţetă şi nu puteţi găsi o farmacie deschisă. DA / NU
19. Staţi foarte mult timp într-un loc zgomotos. DA / NU
20. în ciuda strădaniilor dumneavoastră, nu aţi reuşit să terminaţi tot ce aveaţi de făcut. DA / NU
Punctaj
1. Adunap\' toate punctele care indică certitudinea____
2. Număraţi toate răspunsurile "DA"
3. Număraţi toate răspunsurile "NU"____
4. împăraţi nr. 2 la nr. 1____
5. Adunaţi nr. 3 cu nr. 4, pentru a obţine scorul final____
17-20 Excelentă rezistenţă la stres şi excelentă capacitate de controlare
13-16 Rezistenţă bună la stres şi capacitate de controlare bună
10-12 Rezistenţă destul de bună la stres şi capacitate de controla-
re destul de bună 0-9 Rezistenţă slabă la stres şi capacitate de controlare slabă
Acest sondaj poate fi folosit şi pentru a se indica numărul şi tipurile de situaţii stresante care vă afectează. Adunap\' numărul răspusurilor "DA". Scorul maxim, 20, indică faptul că vă simţip stresat în toate situaţiile amintite, în vreme ce scorul minim, zero, semnifică absenţa stresului în oricare din situaţiile ammtite.
în afară de a permite obpnerea unui scor general, răspunsurile dumneavoastră pot reflecta sursele specifice de stres. Pentru a determina tipurile de stres faţă de care manifestaţi o sensibilitate, comparaţi situaţiile când aţi răspuns DA şi aţi avut un punctaj slab cu sursele stresului pe care vi le prezentăm în continuare.
Surse de stres Situapi
Stres fizic 4, 10,13, 19
Frustrare 1, 7, 14, 18
Stres emoţional 3, 8, 11,15
Proastă organizare a timpului 5, 9, 17, 20
Privaţiuni de tot felul 2, 6,12, 16
Sondaj referitor la controlarea stresului |
sus |
Acest sondaj\' descrie o serie de lucruri pe care le-ar putea face oamenii pentru a controla stresul. Citiţi fiecare enunţ şi încercuiţi DA sau NU, pentru a arăta dacă aveţi de gând să faceţi ce se descrie în afirmaţie. De fiecare dată când încercuiţi DA, scrieţi o cifră de la 0 la 10, indicând cât de puternică este intenţia dumneavoastră. Scara de la 0 la 10 corespunde următoarelor grade de intenţie.
1 2 3 4 foarte slab 5 6 7 8 9 10 foarte puternic
Aveţi de gând să faceţi asta? Dacă DA cât de puternică este intenţia dumneavoastră?
1. Găsiţi alternative pentru lucrurile pe care nu le-aţi putut îndeplini. DA/NU DA/NU
2. Staţi departe de locurile aglomerate, dacă vă irită.
3. Atunci când aveţi mai multe lucruri de făcut, apucaţi-vă mai întâi de cele mai
importante. DA/NU
4 Vă găsiţi lucruri interesante de făcut atunci când sunteţi plictisit. DA/NU
5. Folosiţi dopuri pentru urechi atunci când sunteţi
în locuri zgomotoase. DA / NU
6. Evitaţi schimbările inutile atunci când aveţi multe alte
lucruri de făcut. DA / NU
7. Examinaţi cu atenţie lucrurile pozitive legate de persoana dumneavoastră şi
pe cele din viaţă. DA / NU
8. Ocupaţi-vă de fiecare lucru
pe rând. DA/NU
9. Dormiţi destul în fiecare
noapte. DA/NU
10. Vorbiţi despre problemele dumneavoastră cu prietenii
şi cu cei din familie. DA / NU
11. Discutaţi problemele cu oamenii care sunt implicaţi
în ele. DA/NU
12. Contrabalansaţi munca pe care o depuneţi la serviciu
cu activităţi relaxante. DA / NU
13. Folosiţi tehnici de relaxare. DA / NU
14. Faceţi sport în mod regulat. DA / NU
15. Evitaţi consumul de cafeina
în cantităţi mari. DA / NU
16. încercaţi să identificaţi cauza stresului
dumneavoastră. DA / NU
17. Acceptaţi numai obiective realiste, atât pentru dumneavoastră, cât şi
pentru alţii. DA / NU
18. Evitaţi să treceţi simultan prin mai multe schimbări
majore. DA/NU
19. Apelaţi la ajutor calificat
dacă sunteţi prea stresat. DA / NU
20. Acceptaţi ceea ce nu puteţi
schimba. DA/NU
Punctaj
Puteţi calcula punctajul acestui sondaj în două feluri, după cum urmează: A. Adunaţi răspunsurile "DA", neluând în calcul punctele care indică intenţia. Scorul maxim, 20, arată că aveţi intenţia clară de a folosi o varietate de tehnici de controlare a stresului. Un scor mai mic de 15 arată că nu sunteţi pe deplin hotărât să folosiţi metodele de controlare a stresului, în anumite situaţii. Ar trebui să evaluaţi răspunsurile "NU" şi să stabiliţi cauzele ezitărilor dumneavoastră. Adunaţi toate punctele care indică intenţia şi corespund răspusurilor "DA" şi împărţiţi numărul total la 20 (numărul enunţurilor din sondaj). Scorul maxim, 10, indică o intenţie foarte puternică de a folosi tehnici de controlare a stresului. Un scor de 6 sau mai puţin arată că trebuie să lucraţi asupra unor anumite zone şi că trebuie să reevaluaţi importanţa pe care o are controlarea stresului în cadrul vieţii dumneavoastră.
Realităţi despre stres
