De-a lungul istoriei, problemele mentale au fost descrise in povestiri despre oameni "posedati de dial", care se comportau intr-un mod "nenatural sau nefiresc". Simplul fapt de a fi diferit de ceilalti atragea dupa sine o stigmatizare atat de mare, incat multa vreme sanatatea mentala a fost ignorata sau a reprezentat un subiect u. Dar, o data cu intensificarea procesului de modernizare, starile de neliniste, de deprimare, precum si psihozele s-au inmultit si au inceput sa fie studiate cu atentie bolile mentale. Astfel, s-a descoperit ca acestea sunt legate de stresul pe care ni l-am impus noi insine. Astazi, stresul este considerat drept unul dintre principalii factori ce sunt raspunzatori de aparitia problemelor mentale si emotionale.
Cauzele care stau la baza bolilor nerase individuale sunt complexe si am gandi simplist daca am atribui numai stresului toate problemele legate de sanatatea mentala. Oricum, insa, sanatatea si silitatea mentala pot fi profund afectate de felul in care tratam stresul; de aceea, recurgerea la anumite strategii este vitala pentru indepartarea traumelor emotionale si a bolilor mentale procate tocmai de expunerea prelungita la stres.
Cuprins:
Psihiatrii consideră că multe feluri de depresii reprezintă mai degrabă reacţii la stresul emoţional decât boli sau suferinţe. După părerea acestora, tratamentul ar trebui să constea în învăţarea unor metode de a face faţă stresului şi de a-1 controla. Cu toţii ne îmbolnăvim mai devreme sau mai târziu şi cu toţii manifestăm diferite simptome de stres. Depresia se poate prezenta sub forma unei simple stări de tristeţe sau poate fi ceva grav - de exemplu, izolarea totală. Iată o listă cu cele mai des întâlnite simptome, care vă vor ajuta să recunoaşteţi anumite caracteristici şi atitudini specifice depresiei:
. Insomnia sau somnolenţa excesivă
. Comportament autoimpus (mâncatul în exces, anorexia, bulimia etc.)
. Retragerea şi izolarea
. Pierderea controlului
. Pierderea memoriei şi/sau a capacităţii de concentrare < Dezinteresul faţă de muncă sau faţă de alte activităţi
. Durerile psihice (durerile de cap, durerile de spate etc.)
. Sentimentul de singurătate şi/sau de vid
. Frecvente stări de neîncredere în sine şi de autocritică
. Iritabilitatea
. Abuzul de medicamente sau de alcool
. Pierderea interesului faţă de actul sexual
. Gândurile sau tentativele de sinucidere
. Tristeţe copleşitoare, un puternic sentiment de vinovăţie sau pierderea speranţei
Dacă îi luăm în considerare pe cei care prezintă probleme mentale, descoperim că situaţiile stresante din viaţă se află la baza unui număr mare de cazuri de depresie. Multe studii au demonstrat clar că indivizii deprimaţi trec prin situaţii stresante în lunile care precedă apariţia depresiei.
Dar, în multe cazuri, întâmplările care dau naştere depresiei sunt mai degrabă mărunte, decât nefericiri majore sau tragedii. Efectul cumulativ poate fi la fel de putenic - sau chiar mai puternic - ca şi în cazul depresiilor ce au la bază întâmplări importante, datorită faptului că cele dintâi sunt mai frecvente.
Cu toate acestea, am putea spune că depresia are şi ceva bun, şi anume faptul că, în majoritatea cazurilor, ea se recunoaşte uşor. Semnalele de avertizare apar destul de devreme, îngăduindu-ne să acţionăm imediat şi eficient împotriva stresului, înainte ca depresia să ajungă într-o fază periculoasă, chiar cronică.
Patru metode de controlare a stresului pentru lupta Împotriva depresiei |
sus  |
în afara cazului în care depresia este acută şi cauzată de probleme emoţionale profunde, putem utiliza anumite metode pentru a diminua sau a vindeca sindromul depresiei. Vă prezentăm în continuare patru tehnici care vă vor ajuta în cele din urmă să vă controlaţi depresia, în 60 de secunde. 1. Intensificaţi comunicarea şi contactele cu prietenii şi familia. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a alcătui o listă cu oameni alături de care vă place să vă petreceri timpul. încercaţi să vă măriţi cercul de prieteni şi să-i vedeţi în mod regulat. Stresul şi deprimarea scad pe măsură ce numărul contactelor sociale creşte.
2. îmbunătăţiţi calitatea comunicării dintre dumneavoastră şi ceilalţi. Aceasta se referă mai ales la comunicarea verbală între membrii familiei. Comunicarea deschide multe uşi şi îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi oameni. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a asculta cu adevărat ce are de spus persoana cu care vorbiţi.
3. Creaţi-vă sisteme de întrajutorare socială. Sistemele de întrajutorare socială pot include un grup de prieteni, comunitatea dumneavoastră, biserica sau familia. Această metodă vă poate face să priviţi lucrurile în roz, în adevăratul sens al cuvântului.
4. Implicaţi-vă. Implicarea în activităţi, evenimente, organizaţii şi grupuri sociale vă va face să uitaţi de sursa stresului. Mulţi oameni descoperă astfel că implicarea este nu numai răspunsul potrivit pe care trebuie să-1 dea stresului, dar şi unui număr mare din problemele lor mentale.
Cel mai bun tratament al depresiei depinde, de fapt, de personalitatea şi de firea respectivului individ, precum şi de gravitatea bolii. în multe cazuri, este nevoie de o persoană avizată sau de un psihiatru pentru a hotărî care este cel mai potrivit tratament.
Sinuciderea |
sus |
Aidoma epuizării nervoase, care este mai degrabă rezultatul final al unui stres refulat decât o formă de stres, sinuciderea are la bază alţi factori şi nu o disfuncţie mentală sau psihică. Este important să privim comportamentul sinucigaş mai mult ca pe un simptom al unui factor mai profund, decât ca pe o cauză în sine. Studiile de specialitate au demonstrat faptul că persoanele care se sinucid au trecut de cele mai multe ori printr-o întâmplare traumatizantă. Dacă aţi avut experienţe traumantizante, este important să fiţi consultat de o persoană avizată, să vă creaţi un grup de întrajutorare socială şi să vă implicaţi în alte activităţi, astfel încât să nu vă izolaţi cu frământările dumneavoastră.
Interviurile cu pacienţii care au încercat să se sinucidă arată că mulţi dintre ei au trecut prin crize de depresie cu puţin înainte de a face acest gest desperat şi au avut sentimentul că sunt neajutoraţi, incapabili să facă faţă problemelor vieţii.
Metodele de controlare a depresiei în 60 de secunde pot fi folosite, preventiv, şi împotriva sinuciderii.
Persoanele sănătoase, care se simt bine, par să se gândească mult mai puţin la sinucidere decât cei care suferă de boli cronice. Acest lucru este valabil mai ales pentru pacienţii în vârstă, ce au dureri cronice, sau pentru persoanele care sunt încredinţate că bolile lor sunt grave. Dacă aveţi probleme psihice şi începeţi să vă simţiţi deprimat din cauza lor, va fi nevoie să recurgeţi la ajutor profesional avizat - va trebui să aflaţi părerile mai multor doctori despre cazul dumneavoastră.
în afara sfaturilor profesionale, cel mai bun mod de a vă menţine o atitudine pozitivă şi de a preveni reacţiile sinucigaşe este să învăţaţi să faceţi faţă stresului şi depresiei folosind toate metodele ce vă sunt accesibile.
Schizofrenia |
sus |
Termenul de schizofrenie desemnează, de fapt, un grup de disfuncţii mentale legate de procesul gândirii. Printre acestea, se numără simptome precum maniile, halucinaţiile şi izolarea totală de societate şi de ceilalţi oameni. Asemenea depresiei, schizofrenia poate fi provocată de mai mulţi factori, printre care se numără factorii de mediu şi predispoziţia genetică. Cu toate acestea, în multe cazuri, oamenii aflaţi în pragul schizofreniei au trăit întâmplări extrem de stresante, acestea grăbind şi declanşând starea de confuzie.
în trecut, stresul nici măcar nu era considerat un factor important în contractarea schizofreniei. Astăzi, se consideră că persoanele ce manifestă predispoziţie către această boală îi cad pradă deoarece stresul îi grăbeşte, de fapt, apariţia. Deşi multe cazuri de schizofrenie sunt provocate de alte lucruri, nu putem trece cu vederea faptul că întâmplările stresante sunt, în general, principala cauză a declanşării bolii.
De obicei, terapia standard implică participarea membrilor familiei, a rudelor şi a grupurilor de întrajutorare socială.
Stresul emoţional, în combinaţie cu faptul de a fi părintele, soţia, soţul sau o rudă a unui bolnav de schizofrenie, poate fi chiar mai mare decât stresul la care este supus bolnavul însuşi. Din această cauză, grupurile de întrajutorare sunt extrem de benefice pentru membrii familiei. în cadrul acestor grupuri, stresul este îndepărtat prin faptul că se discută deschis despre toate problemele. Deseori, întâmplările care presupun mari tensiuni emoţionale îşi pierd din greutate, deoarece persoanele implicate sunt în stare să facă faţă unor situaţii pe care, anterior, nu le puteau controla. Ajutorul social este o parte importantă a tratamentului împotriva schizofreniei, deoarece el constă în implicarea în nişte relaţii şi activităţi care atenuează efectul întâmplărilor stresante.
Disfuncţia sexuală |
sus |
Una dintre principalele cauze ale problemelor sexuale este stresul emoţional, în multe cazuri, simpla recunoaştere a sursei stresului este suficientă pentru a se obţine recuperarea completă. Pe de altă parte, nerecunoaşterea faptului că stresul este cauza, poate duce la apariţia unor probleme emoţionale serioase şi chiar la piederea pentru totdeauna a interesului sexual. La bărbaţi, poate fi inhibată atât producerea hormonilor sexuali, cât şi a spermei. Drept urmare, scade nu numai interesul sexual, ci şi fertilitatea. Problemele sexuale sunt stresante, mai ales fiindcă tind să devină un cerc vicios, această situaţie agravându-se o dată cu trecerea timpului. Cuplurile încep să evite intimitatea pentru a evita stresul.
Iată două metode importante de controlare a stresului, care ar putea constitui o soluţie:
1. Comunicaţi. Oricine suferă de probleme sexuale se poate izola şi poate deveni ostil. Partenerii trebuie să ştie că, pentru combaterea stresului, este bine să comunice. Rareori, bărbatul sau femeia pot depăşi acest cerc vicios de disfuncţii sexuale, dacă partenerul nu cooperează. în multe cazuri, uşurarea obţinută în urma recunoaşterii în faţa partenerului a stării de stres, a fricii şi a neliniştii este de ajuns pentru vindecare.
2. Folosiţi exerciţii speciale, pentru a pune capăt problemelor sexuale. Există mai multe cărţi excelente care discută problemele sexuale, cauzele şi remediile lor. Nu vă fie teamă să experimentaţi.
Problemele sexuale în sine reprezintă o sursă enormă de stres. Impotenţa şi frigiditatea pot duce uşor la depresie sau la nelinişte şi pot fi cauzele unor boli precum ulcerul, acesta provocând ulterior probleme mult mai serioase. Este imposibil de apreciat numărul căsătoriilor care s-au desfăcut deoarece cuplurile nu şi-au dat seama cât de tare le poate afecta stresul viaţa. Dacă ne stă în putere să facem ceva, atunci acest lucru este să discutăm cu soţul sau soţia despre problemele noastre, pentru a reuşi să depăşim o problemă căreia nu-i putem face faţă, de obicei, de unul singur.
Ori de câte ori ne aflăm în faţa unei probleme sexuale legate de stres trebuie să ţinem cont de trei lucruri: (1) o dată cu marile speranţe vine şi eşecul, (2) o dată cu eşecul ar trebui să vină înţelegerea, compasiunea şi comuniunea sufletească, (3) iar o dată cu înţelegerea şi comuniunea sufletească vine comunicarea şi o mai bună conştientizare a problemelor celuilalt. Numai prin înţelegere, compasiune şi comunicare începem să scăpăm cu adevărat de problemele sexuale cauzate de reacţiile noaste negative la stres. Dacă putem face acest lucru, în cele din urmă vom trăi bucuria şi satisfacţia de a afla că libertatea sexuală se găseşte în noi înşine, şi nu între pereţii dormitorului.
Sănătatea mentală În cazul veteranilor războiului din vietnam |
sus |
Problemele mentale ale soldaţilor şi ofiţerilor care au luptat în Vietnam sunt, din mai multe puncte de vedere, unice. Ei au fost nevoiţi să facă faţă traumei emoţionale de a participa la un război nu numai lipsit de popularitate, dar care i-a şi transformat în ţinta ostilităţii şi a criticii generale. Drept urmare, mulţi bărbaţi suferă încă de grave traume emoţionale, atât din cauza luptelor la care au participat, cât şi din cauza ultrajului psihologic căruia i-au fost supuşi la întoarcerea acasă.
Astăzi îi privim pe veteranii de război altfel decât am făcut-o cu ani în urmă, dar foarte mulţi dintre ei poartă încă cicatricele emoţionale ale respingerii. Ei au nevoie de sprijinul grupurilor de întrajutorare pentru a face faţă stresului căruia îi sunt supuşi.
în urma comparării diferitelor modalităţi de a face faţă acestor probleme, s-a descoperit că sprijinul social îi ajută cel mai bine să depăşească momentele dificile. în unele cazuri, este nevoie de ajutor psihiatric intens pentru a ameliora disfuncţiile grave cauzate de stres. Oricum, în majoritatea cazurilor, unele dintre cele mai eficiente metode de a face faţă stresului sunt următoarele:
1. Crearea şi controlarea relaţiilor interpersonale. Aceasta se poate face prin modificarea comportamentului în scopul îmbunătăţirii perspectivei asupra vieţii, prin deprinderea unei măiestrii în materie de comunicare, în scopul stabilirii unor legături strânse cu ceilalţi oameni, şi prin implicarea în activităţi extraprofesionale, în scopul creării unor reţele de întrajutorare socială.
2. înscrierea în grupuri şi organizaţii de veterani. Grupurile formate din oameni care au trăit experienţe similare reprezintă o alternativă bună de a face faţă stresului, deoarece fiecare în parte poate discuta cu alţi camarazi, care cunosc perfect trăirile sale.
3. Folosirea unor metode pozitive de stimulare, pentru a îmbunătăţi imaginea despre propria persoană, pentru a ridica moralul şi a impune propriului creier să reacţioneze pozitiv şi constructiv.
Boala afectivă periodică (bap) - grupurile de întrajutorare |
sus |
Fenomenul caracterizat prin faptul că oamenii ajung să se simtă deprimaţi, câteodată în mod sever, deoarece au fost expuşi prea puţin la lumină, se numără printre cele mai recente descoperiri. Persoanele care suferă de BAP sunt afectate, în general, în timpul lunilor de iarnă - când durata expunerilor la soare este cea mai scurtă - şi în regiunile geografice unde faza întunecată a ciclului întuneric-lumină se prelungeşte (de exemplu Australia). Glanda pineală, localizată în creier, produce un hormon numit melatonină, despre care, în prezent, se ştie că poate afecta starea de spirit şi comportamentul. Melatonină este inhibată în lipsa luminii. Ori de câte ori nivelul melatoninei scade, ca rezultat al luminii reduse, unele persoane încep să prezinte o serie de simptome, care sunt luate adesea drept manifestări ale depresiei. Simptomele BAP variază de la o persoană la alta, dar, după spusele experţilor, cele mai des întâlnite sunt:
Tristeţea Izolarea
Depresia Somnul prelungit
Iritabilitatea Activitatea (sau interesul) sexuală scăzută
Starea de nelinişte Pofta de mâncare exagerată
Oboseala îngrăşarea
Lenea Pofta exagerată de dulciuri
Nervozitatea Toanele
Aceste simptome îşi pot face simţită prezenţa toamna şi iama, pentru ca apoi, în timpul lunilor de primăvară şi vară, să dispară complet. Mulţi suferinzi de BAP nu îşi recapătă întregul potenţial energetic decât în lunile de vară, când perioada de expunere la soare este cea mai lungă. Completarea acestei perioade prin expunere la lumină artificială poate face să dispară simptomele în câteva zile.
Doctorul dumneavoastră este cel mai în măsură a diagnostica boala şi a vă prescrie un tratament zilnic. De asemenea, tot el vă va spune de unde să vă procuraţi sursa specială de lumină de care aveţi nevoie.
Grupurile de întrajutorare
Pentru multe dintre problemele noastre nu există soluţii uşoare sau tratamente simple, dar există posibilitatea de a evita să rămânem singuri cu ele.
Grupurile de întrajutorare ne pot face să regăsim speranţa şi sprijinul moral de care avem nevoie, deoarece ne pun la dispoziţie cea mai importantă supapă, ce uşurează procesul de vindecare - înţelegerea şi ajutorul celor care au trecut prin experienţe similare.
întrajutorarea a început să fie practicată o dată cu întemeierea primelor familii. In calitate de fiinţe sociale, cu toţii avem nevoie să fim acceptaţi, îndrăgiţi şi sprijiniţi din punct de vedere emoţional. De asemenea, încercăm o enormă satisfacţie sufletească atunci când ţinem la cei din jur şi îi susţinem moral, în cadrul celei mai fireşti reţele de întrajutorare - familia şi prietenii noştri -stabilim contacte personale extrem de importante pentru fericirea şi starea noastră de bine. Acest sprijin neoficial constituie o parte vitală a caracterului nostru de fiinţe sociale, astfel încât suntem dispuşi să-1 considerăm ca fiind bun, el influenţând în mod cert capacitatea noastră de a face faţă întâmplărilor nefericite din viaţă. Multe dintre conversaţiile pe care le purtăm zilnic sunt, în ultimă instanţă, şedinţe de ajutor reciproc, în cursul cărora facem schimb de alinări şi de sfaturi ce ne ajută să tratăm în mod corespunzător rutina provocatoare de stres.
De fapt, cercetătorii au descoperit că există o legătură puternică între soliditatea sistemului nostru social de sprijin şi sănătatea noastră.
Cu toate acestea, sprijinul pe care îl primim de la familie şi de la prieteni reprezintă numai o parte a reţelei de întrajutorare care ne sprijină de-a lungul întregii noastre vieţi. Pe măsură ce ne dezvoltăm din punct de vedere social şi intelectual, avem tendinţa să ne asociem cu persoane care au interese şi idei similare. în grupuri cum ar fi congregaţiile religioase, organizaţiile civice şi frăţeşti, şi cluburile sociale, membrii beneficiază de pe urma faptului că au scopuri şi probleme asemănătoare. Prin eforturi reunite, aceste grupuri sunt în stare să promoveze sau să ducă la bun sfârşit lucruri pe care individul nu le poate realiza pe cont propriu. E posibil ca motivele pentru care ne alăturăm unui anumit grup să difere considerabil, dar prezenţa şi participarea fiecărui membru întăreşte forţa acestuia. Astfel, grupul se transformă într-un instrument aflat în serviciul întregului parteneriat.
Din cuprinsul acestui capitol, a ieşit în evidenţă în mod deosebit o metodă de a face faţă problemelor legate de stres. Ea constă în necesitatea de a forma cât mai multe grupuri sociale de sprijin, în care trebuie să ne implicăm, alături de alţi oameni.
Nici o altă terapie nu a dat rezultate atât de bune, într-un număr atât de mare de probleme emoţionale diferite. în calitate de fiinţe sociale, avem nevoie să ne legăm de alţi oameni şi să comunicăm cu ei. în lipsa acestei părţi a existenţei noastre, cei mai mulţi dintre noi nu ar putea face faţă stresului în creştere, de la serviciu şi de acasă.
Nu putem să ne izolăm total şi să ne aşteptăm să supravieţuim din punct de vedere emoţional într-o societate care pune atâta preţ pe sprijinul social. Refuzându-ne şansa de a stabili relaţii cu ceilalţi, ne diminuăm cu bună ştiinţă puterile, deoarece nu ne permitem sâ ne amestecăm cu rasa umană. Suntem cu toţii membrii aceleiaşi societăţi, în general, şi a comunităţii noastre, în particular. în cazul în care nu vom profita de puternica noastră nevoie tipic umană de a intra în contact cu alţi oameni şi de a ne implica alături de ei, vom continua să avem un număr mare de adulţi suferind de stres şi de copii bolnavi, vor continua să existe probleme mentale şi sinucideri. într-o societate ca a noastră, în care stresul predomină, cu toţii participăm la viaţa celorlalţi.
Sindromul premenstrual (sp) - singurătatea |
sus |
SP rămâne un subiect controversat, deoarce nu s-a descoperit nici o cauză concretă care să constituie o explicaţie satisfăcătoare. Cu toate acestea, mulţi experţi sunt de părere că SP are legătură cu schimbările hormonale periodice şi, ca atare, îl plasează alături de BAP şi de unele forme de depresie din categoria bolilor ce ţin de bioritm. SP poate fi, în egală măsură, cauzat sau declanşat de schimbările survenite în compoziţia chimică a creierului, schimbări specifice menstruaţiei, sau de factori sociali sau de mediu, precum întâmplările extrem de stresante. Printre simptomele SP se numără:
Reţinerea apei în organism Letargia şi oboseala
Depresia Crizele de plâns
Nervozitatea Apetitul crescut
Iritabilitatea îngrăşarea
Neliniştea Pofta exagerată de dulciuri
Negativismul Schimbările emoţionale radicale
Acneea Durerile de cap
Majoritatea femeilor observă apariţia unora (cel puţin) dintre aceste simptome cu puţin timp înaintea menstruaţiei. Cu toate acestea, SP se referă la simptomele grave care le fac pe femei să sufere de adevărate handicapuri, ca rezultat al schimbărilor emoţionale, comportamentale sau psihologice radicale. Ultimele studii au arătat că SP poate fi vindecat cu ajutorul tratamentului pe bază de hormoni sau al diureticelor. Şi totuşi, în multe cazuri, simptomele SP au fost simţitor ameliorate printr-o combinaţie de sport, regim alimentar şi schimbare a anumitor obiceiuri. în continuare, vom enumera patru metode importante care pot fi utilizate în scopul îndepărtării unor astfel de simptome:
1. Practicaţi sport în mod constant.
2. Menţineţi un regim alimentar echilibrat.
3. Reduceţi consumul de cafeina.
4. Nu mai fumaţi şi nu mai beţi alcool.
Singurătatea
In societatea noastră, singurătatea este adeseori rezultatul separării, al destrămării familiei şi al divorţului, şi nu neapărat al izolării.
După spusele experţilor, cheia îndepărtării singurătăţii constă în "extinderea" noastră şi în acordarea şansei de a ne împlini sufleteşte alături de cei din jur dar şi în interiorul nostru. Există mai multe modalităţi eficiente de a elimina stările tensionate, acestea aflându-se la baza metodelor de controlare a stresului în 60 de secunde:
1. Manifestaţi interes pentru activităţi cât mai diverse. Cel mai rău lucru pe care îl puteţi face este să meditaţi la cât de singur vă simţiţi şi la cât de puţini prieteni aveţi. Ieşiţi în lume. Nimeni nu şi-a lărgit vreodată cercul de prieteni evitând contactul cu oamenii.
2. Faceţi muncă voluntară. Renunţând la interiorizarea dumneavoastră şi ajutându-i pe ceilalţi veţi uita de singurătate. Fiţi mereu ocupat, aveţi o părere bună despre propria persoană şi, mai devreme sau mai târziu, veţi vedea că există oameni mai puţin norocoşi decât dumneavoastră.
3. Dezvoltaţi partea introvertită din dumneavoastră. Este important să învăţaţi să apreciaţi propria dumneavoastră tovărăşie, astfel încât să nu simţiţi nevoia presantă de a fi alături de alţii, pentru a evita senzaţia de singurătate.
Depresia
