mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alcoolismul si dependenta de droguri
Index » Tulburari psihiatrice » Alcoolismul si dependenta de droguri
» Tratamentul sindromului de abstinenta

Tratamentul sindromului de abstinenta







Sindromul clinic
In prezenta tolerantei celulare determinata de etanol, orice scadere brusca a aportului poate conduce la simptome de intrerupere datorita efectului depresant al SNC. Ca in cele mai multe sindroame, cei mai multi pacienti nu dezvolta fiecare simptom, iar loul clinic obisnuit este moderat, semanand cu o mahmureala moderata pana la sera, ce dureaza cateva zile. Semnele includ tremorul mainilor (scuturaturi sau dardaituri), disfunctii ale sistemului nervos autonom, cum ar fi cresteri ale pulsului, frecntei respiratorii si ale temperaturii corporale, insomnie posibil asociata cu vise urate, anxietate generalizata sau atacuri de panica si deranjamente gastrointestinale. Simptomele incep in intervalul de 5 la 10 ore de la scaderea ingestiei de alcool (pacientii dependenti se trezesc probabil dimineata cu unele semne de sevraj), ating un maxim in intensitate in ziua 2 sau 3 si se amelioreaza in ziua 4 sau 5. Anxietatea, insomnia si nilurile usoare de disfunctie autonoma pot persista 6 luni sau mai mult ca sindrom de abstinenta prelungit, ce poate contribui la tendinte de a reni la bautura.In jur de 5% din alcoolici prezinta simptome sere de abstinenta cum sunt delirium tremens (DTs), o stare de confuzie insotita uneori de halucinatii vizuale, tactile sau auditi. Probabilitatea de a dezvolta simptome sere de sevraj creste in cazul infectiilor concomitente sau a altor probleme medicale, a convulsiilor de sevraj sau DTs in antecedente si a consumului de alcool frecnt si in cantitati mari. Aceste simptome psihotice dispar probabil imediat ce starea mentala se amelioreaza, respectiv dupa cateva zile si trebuie deosebite de tulburarile psihotice temporare induse de alcool ce apar de obicei fara semne senzoriale, cum e descris mai inainte in acest modul.


Un procent mic de alcoolici manifesta una sau doua convulsii generalizate sau "accesele alcoolice\" ("rum fits\"), de obicei in primele 48 h de la incetarea bauturii. Acestea sunt rar de
natura focala (in afara de existenta unei patologii neurologice subiacente), cu anomalii electroencefalografice usoare si care de obicei revin la normal in decurs de cateva zile. Nu exista nici o dovada ca aceste convulsii de sevraj reprezinta o epilepsie "latenta\".


TRATAMENT

Primul pas si cel mai important este sa se efectueze un examen fizic minutios la toti alcoolicii ce vor sa intrerupa consumul de alcool. Este necesar sa se evalueze toate organele si sistemele care e posibil sa fie afectate de consumul masiv de alcool, inclusiv cercetarea semnelor de insuficienta hepatica, sangerari gastro-intestinale, aritmii cardiace si dezechilibrul concentratiilor de glucoza sau electroliti.
Al doilea pas in tratamentul sevrajului, chiar la alcoolicii bine nutriti, este de a asigura pacientilor alimentatia si odihna adecvata. Tuturor pacientilor trebuie sa li se administreze oral complex de vitamine B, incluzand 50 pana la 100 mg tiamina zilnic, timp de o saptamana sau mai mult. Cei mai multi pacienti intra in sevraj cu niluri normale ale apei din organism sau cu niluri usoare de hiperhidratare, iar administrarea fluidelor intranoase trebuie evitata daca nu exista do de hipotensiune sau un istoric de sangerare excesiva recenta, varsaturi sau diaree. Medicatia se poate administra de obicei oral.
Al treilea pas in tratament este recunoasterea simptomelor SNC cauzate de inlaturarea rapida a efectelor depresi cerebrale ale etanolului. Simptomele pot fi atenuate prin administrarea altor depresante SNC si scaderea gradata a dozelor de medicament de-a lungul a 3-5 zile. Multe depresante SNC sunt eficiente, dar benzodiazepinele au limitele de siguranta cele mai ridicate si sunt, de aceea, clasa preferata de medicamente in tratamentul sevrajului alcoolic. Benzodiazepinele cu timp de injumatatire scurt ( modulul 385) sunt utile in special pentru pacientii cu deteriorare hepatica serioasa sau cu dovada de encefalopatie preexistenta sau leziune cerebrala. Pe de alta parte, benzodiazepinele cu timp de injumatatire scurt, de exemplu oxazepam sau lora-zepam, determina modificari rapide ale nilurilor sanguine medicamentoase; administrarea la fiecare 4 ore este necesara pentru a evita fluctuatiile bruste ale nilurilor sanguine care pot creste riscul de convulsii. De aceea, cei mai multi clinicieni recomanda medicamente cu timp de injumatatire lung, cum ar fi diazepam sau clordiazepoxid. Obiectivul este de a administra o doza suficienta de medicament in prima zi pentru a atenua cele mai multe simptome de sevraj (de ex. tremorul si pulsul accelerat) si apoi de a scadea doza cu 20% in zilele urmatoare, timp de 3 pana la 5 zile. Abordarea este flexibila; doza este crescuta daca semnele de sevraj se accentueaza si medicatia este oprita daca pacientul doarme sau prezinta semne de crestere a hipotensiunii ortostatice. Pacientul necesita obisnuit 25 pana la 50 mg de clordiazepoxid sau 10 mg diazepam administrat oral la fiecare 4-6 ore in prima zi.


Cel mai eficient tratament al sevrajului ser, inclusiv delirium tremens, ramane controrsat. Cei mai multi clinicieni folosesc benzodiazepine, dar chiar cu 300 mg pe zi de clordiazepoxid sau mai mult, pacientul poate ramane treaz si agitat. intrucat este posibil ca starea de confuzie si agitatie sa persiste 3-5 zile indiferent de interntia farmacologica, medicamentele sunt folosite mai degraba pentru controlul comportamentului decat pentru modificarea cursului sindromului. Medicatiile antipsihotice, cum ar fi tioridazina sau haloperidolul, sunt folosite uneori pentru stari de delirium tremens (DTs), desi ele trebuie prescrise cu atentie pentru ca pot cobori pragul convulsivant. Medicamentele antipsihotice nu-si gasesc insa locul in tratamentul simptomelor de sevraj usoare.
Convulsiile generalizate necesita rareori interntie farmacologica agresiva dincolo de cea administrata la pacientul obisnuit ce trece prin sevraj, adica doze adecvate de benzo-diazepine. Exista putine do ca fenitoina este eficienta in convulsiile de sevraj, iar riscul de convulsii este de obicei depasit in timpul necesar atingerii nilurilor medicamentoase eficiente. Pacientul cu status epilepticus (intalnit foarte rar) poate fi tratat initial cu diazepam intranos. Daca anticon-vulsivantele sunt folosite in convulsiile de sevraj alcoolic, ele trebuie oprite in decurs de 5-7 zile, in afara de cazul in care boala comitiala este documentata.In timp ce intreruperea consumului de alcool este deseori tratata in spital, eforturile de a reduce costurile au determinat studii privind detoxifierea in ambulator a pacientilor care prezentau sindroame de abstinenta usoare. Aceasta abordare a pacientului din ambulator este adecvata pentru pacientii cu o conditie fizica buna, care prezinta semne usoare de sevraj in ciuda concentratiilor joase de alcool in sange si pentru cei fara antecedente de delirium tremens sau convulsii de sevraj. Si asemenea indivizi necesita examinare fizica atenta, evaluarea testelor de sange si tratament cu suplimente de vitamine si doze adecvate de benzodiazepine. Acestea din urma sunt date doar cate 1-2 doze zilnice pentru a fi administrate de partener sau alt membru al familiei de 4 ori pe zi. Pacientii sunt rugati sa revina zilnic pentru evaluarea semnelor vitale, iar familia sau prietenii pacientului sunt rugati sa-l aduca la camera de urgenta daca semnele si simptomele sevrajului se agraaza.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor