mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alcoolismul si dependenta de droguri
Index » Tulburari psihiatrice » Alcoolismul si dependenta de droguri
» Incetarea fumatului

Incetarea fumatului







in Statele Unite intre 1965-l991 prelenta fumatului la adulti a scazut de la 52 la 28% la barbati si de la 34 la 23% la femei. in fiecare an in Statele Unite aproximativ 1,3 milioane de fumatori opresc fumatul. in 1991 erau estimati 46,3 milioane de fumatori adulti si 43,5 milioane fosti fumatori. in ultimii ani, prelenta fumatului printre elevii de liceu a scazut la aproximativ 20%. Rata de declin printre fumatorii mai putin educati ramane in urma celorlalte grupuri.

Beneficii incetarea fumatului produce beneficii imediate si pe termen lung fizice, psihologice si economice. Simtul mirosului si gustului se poate imbunatati la cate zile dupa renuntare. Exista o reducere substantiala a riscului pentru infarctul de miocard, intr-un an dupa intreruperea fumatului. Mortalitatea datorita fumatului scade, devenind asemanatoare cu cea de la nefumatori la 15 ani dupa incetarea fumatului. Atunci cand fumatul cronic produce modificari permanente, asa cum o face in cazul emfizemului, beneficiile incetarii sunt mult mai modeste si scade rata de declin a functiei pulmonare. Societatea de chirurgie generala din SUA a sintetizat beneficiile majore si imediate ale incetarii fumatului, care sunt labile pentru barbatii si femeile de toate rstele si pentru cei cu sau fara boli legate de fumat. Fostii fumatori traiesc in medie mai mult decat cei care continua sa fumeze. Oprirea fumatului reduce riscul de cancer legat de tutun, infarct miocardic, afectiuni cerebro-sculare si bronhopneumopatie cronica obstructi. Femeile care renunta la fumat inaintea sarcinii sau in timpul primului trimestru elimina riscul nasterii unui copil cu greutate mica. Beneficiile asupra sanatatii datorita incetarii fumatului depasesc cu mult riscurile castigarii in greutate (2,3-6,8 kg) sau orice alte efecte adverse psihologice care pot aparea dupa renuntare.


Procesul de renuntare la fumat Majoritatea fumatorilor americani ar vrea sa renunte, 80% au incercat sa inceteze fumatul in timpul vietii si 30% au incetat pentru cel putin o zi sa fumeze in cursul anului anterior. Majoritatea incercarilor de renuntare au un succes temporar. incetarea fumatului este un proces dinamic, ciclic, care conduce la depasirea unui comportament de adictii. Fumatorii trec printr-o serie de stadii in incercarea de a renunta, cum ar fi gandul de a renunta, decizia de a renunta, tentati de a renunta si mentinerea statutului de fost fumator. Majoritatea celor care au renuntat recidiveaza si trec din nou prin aceste stadii de 3 sau 4 ori inainte de obtinerea unei abstinente pe termen lung. Mai putin de 5% dintre fumatori trec direct la statutul de fost fumator confirmat fara sa experimenteze o recidi. Factorii care incurajeaza incetarea pe termen lung a fumatului includ accepilitatea sociala scazuta a fumatului, grija crescuta pentru consecintele asupra sanatatii in caz de fumat pasiv sau activ si costurile crescute ale produselor de tutungerie. Factorii care contribuie la recidi includ dorinta acuta pentru nicotina, cresterea in greutate, presiunea sociala si tentati de a face fata sentimentelor negative si conflictelor personale.
Metode de incetare a fumatului Mai mult de 90% din fostii fumatori confirmati renunta fara o asistenta medicala, incetarea brusca, "cold turkey\", este metoda folosita de mai mult de 80% dintre fostii fumatori care au reusit sa renunte la fumat. Fumatorii inraiti si cei cu dependenta de nicotina pot avea beneficii prin participare la un program special. Programele organizate implica o rietate de abordari, incluzand autoajutorare, sfatul doctorului, folosirea medicamentelor, terapia de grup, terapia comportamentala. Cu astfel de metode, cresterea cu rate de abstinenta de 20 pana la 30% la un an se raporteaza in mod obisnuit.
Metaanalizele recente ale celor aproximativ 300 studii clinice controlate arata eficacitatea tratamentului pentru incetarea fumatului. Trei modalitati sunt in mod special eficiente si anume: terapia de substitutie a nicotinei, suportul social prin masuri clinice de incurajare si prin asistenta si educatie pentru a obtine si mentine incetarea fumatului. Cel mai eficient program ofera multiple modalitati de tratament, implica personalul medical si cel nemedical si ofera un mesaj clar pentru a inceta fumatul prezentat in riate forme.


SFATURILE MEDICULUI CURANT

Medicii dispun de modalitati unice si instrumente eficiente pentru a promo incetarea fumatului. Saptezeci de procente din fumatorii din America merg la medic cel putin o data pe an. Unele din aceste vizite survin cand pacientul trece printr-o boala simptomatica, in aceste situatii, pacientii pot fi sensibili la mesajele de a inceta fumatul, iar ratele de incetare pot fi substantial marite. Chiar scurte mesaje de intrerupere a fumatului prezentate de medic pot dubla ratele de incetare spontana a fumatului. Tratamentul dependentei de nicotina este cel putin sub raport eficienta-cost la fel ca si tratamentele altor suferinte medicale frecvente, cum ar fi hipertensiunea si hipercolesterolemia.
Dependenta de nicotina trebuie privita ca o problema medicala cronica, care necesita o angajare pe termen lung si o indemanare profesionala deosebita. Trebuie notate intr-o lista de probleme toate efectele date de fumat asupra pacientului. Primul scop al fiecarei consultatii trebuie sa fie ajutarea fumatorului sa ajunga cu un pas mai aproape de renuntare. Cele trei faze esentiale pentru tratamentul medical includ silirea diagnosticului, interventia si derularea tratamentului (elul 393-2). In timpul fazei de eluare se strang informatii referitoare la starea de sanatate, dependenta de nicotina, experienta in renuntare si interesul fata de aceasta. Daca pacientul nu doreste sa inceteze fumatul, doctorul trebuie sa treaca in revista riscurile fumatului, sa recomande renuntarea si sa intreprinda actiuni suplimentare pana la urmatoarea vizita. Majoritatea pacientilor sunt interesati de renuntare si ajung in faza de interventii. Fumatorilor li se descriu beneficiile renuntarii si procesul ciclic de incetare. Fumatorul este sfatuit sa aleaga data renuntarii si sa foloseasca metoda brusca. Atunci cand este posibil, recomandarea de renuntare la fumat se coreleaza cu nevoile specifice si factorii de risc ai pacientului. O metoda de incetare este aleasa si implementata. Doctorul furnizeaza de obicei un material educational, sesiuni de sfatuire si terapie de inlocuire a nicotinei. Guma de mestecat cu nicotina si plasturii transdermici imbunatatesc rata de incetare. Nicotina transdermica dubleaza ratele de renuntare la fumat la majoritatea


fumatorilor; acest efect este independent de intensitatea interventiilor psihosociale. Folosirea adecta, contraindicatiile si efectele adverse ale acestor produse trebuie luate in considerare. De exemplu, terapia de inlocuire a nicotinei nu trebuie folosita cand pacientul inca fumeaza. Probabilitatea de succes a oricarei metode de incetare este marita atunci cand doctorul are in vedere grijile individuale, cum ar fi castigul in greutate, si-l ajuta pe fumator sa dezvolte strategii practice de evitare a recidivei. Faza finala, urmarirea tratamentului, implica eluarea progresului, asigurarea de suport si abordarea recidivei. Ultima nu trebuie zuta ca un esec, ci ca o parte a procesului ciclic care conduce la incetare. Discutiile trebuie sa se focalizeze asupra metodelor alternative de incetare sau redirectionare catre un specialist in incetarea fumatului.
Fortele politice, sociale si culturale joaca un rol critic in decizia individuala fata de inceperea sau oprirea fumatului. Din acest motiv doctorii trebuie sa duca si sa sprijine eforturile de crestere a taxelor pentru tutun, de eliminare a reclamelor si activitatilor promotionale pentru tutun si de interzicere a fumatului in locuri publice.

PROFILAXIEIn Statele Unite, mai mult de 90% din cazurile aflate la prima utilizare a tutunului nu au absolvit liceul. Varsta medie pentru prima tigareta fumata este 14,5 ani si pentru a deveni fumator zilnic este de 17,7 ani. Aproximativ 40% din adolescentii fumatori care au experimentat cate tigari devin fumatori in mod regulat; cu toate ca cei mai multi adolescenti fumatori vor sa renunte la fumat, ei sunt incapabili s-o faca datorita dependentei de nicotina. Deoarece unii oameni incep sa fumeze dupa rsta de 18 ani, profilaxia primara a fumatului in grupurile pediatrice si de adolescenti este un pas esential in reducerea utilizarii tutunului. Populatia tanara care este antrenata sa reziste la presiunile sociale, care apreciaza dificultatile renuntarii si care intelege consecintele fumatului asupra sanatatii are sanse reduse de a se apuca de fumat.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor