Metastazele cardiace sunt de cate ori mai frecvente decat tumorile primitive si, deoarece speranta de viata a pacientilor cu forme riate de neoplazie este prelungita prin tratament mai eficient, este probabil ca si frecventa metastazelor cardiace creste. Desi metastazele cardiace apar in 1-20% din totalul tipurilor tumorale, incidenta este in general crescuta in melanomul malign si intrucat mai putin crescuta in leucemie si limfom. Ca numar absolut, metastazele cardiace sunt cele mai frecvente in carcinomul de san si cel pulmonar, reflectand incidenta mare a acestor cancere. Metastazele cardiace apar aproape intotdeauna in contextul unei boli primitive generalizate si cel mai adesea exista tumora fie primiti, fie metastatica in alta parte in cavitatea toracica. Cu toate acestea, uneori o metastaza cardiaca poate fi prezentarea initiala a unei tumori localizate in alta parte a corpului.
Metastazarea la nivelul cordului se face pe cale hematogena, limfatica sau prin inzie directa. Metastazele cardiace sunt in general noduli mici, duri; se pot intalni de asemenea infiltrari difuze, in special in sarcoame sau neoplazii hematologice. Pericardul este cel mai adesea afectat, urmat de afectarea miocardului oricarei camere si, rareori, de afectarea endocardului sau lvelor cardiace.
Metastazele cardiace determina manifestari clinice numai aproximativ 10% din timp si rareori pot cauza decesul. La cei mai multi pacienti ele nu sunt cauza semnelor clinice de prezentare, dar apar in contextul unui neoplasm identificat anterior. Desi metastazele cardiace pot prezenta un numar mare de semne si simptome nespecifice, cele mai obisnuite sunt dispneea, semne de pericardita acuta, tamponada cardiaca, o crestere rapida a siluetei cardiace pe radiografia toracica, aparitia unei tahiaritmii ectopice, bloc AV si insuficienta cardiaca congesti. Ca si in cazul tumorilor cardiace primitive, prezentarea clinica este mai strans legata de localizarea si dimensiunea tumorii decat de tipul ei histologic. Multe din aceste semne si simptome pot aparea de asemenea in miocardita, pericardita sau cardiomiopatia determinate de radioterapie sau chimioterapie.
Semnele electrocardiografice sunt complet nespecifice si pot include modificari ale ST-T, voltaj scazut QRS, aritmii si tulburari de conducere. Pe radiografia toracica silueta cardiaca este cel mai adesea normala, dar poate evidentia un rersat pericardic sau contur bizar. Ecocardiografia este utila pentru diagnosticul rersatului pericardic si vizualizarea metastazelor mai mari. Tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara si imagistica radioizotopica cu galiu sau taliu pot furniza date anatomice utile. Angiografia poate descrie leziuni discrete, iar pericardiocenteza poate permite un diagnostic citologic specific. intrucat cei mai multi pacienti cu metastaze cardiace prezinta boala generalizata, tratamentul consta in general in pericardiocenteza atunci cand exista compromitere hemodinamica si tratament adresat tumorii primitive. indepartarea unui rersat malign prin pericardiocenteza, cu sau fara instilare concomitenta a unui agent sclerozant (de exemplu tetraciclina), sau realizarea unei ferestre pericardice pentru drenarea in spatiul pleural pot ameliora simptomele si intarzia sau preveni reacumularea rersatului.
