mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tahiaritmiile
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Tahiaritmiile
» Mecanismele tahiaritmiilor

Mecanismele tahiaritmiilor







Tahiaritmiile pot fi impartite in tahiaritmii produse prin tulburari de formare a impulsurilor si tahiaritmii prin tulburari de conducere a impulsurilor. Tulburarile de proare (fenomenul de reintrare) a impulsurilor sunt in general considerate cel mai frecnt mecanism de producere a tahiaritmiilor paroxistice sustinute. Conditiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt: (1) neomogenitatea electrofiziologica (de ex. diferente ale conductibilitatii si/sau ale perioadelor refractare) la nilul a doua sau mai multe regiuni ale cordului legate intre ele pentru a forma un circuit potential inchis, (2) existenta blocului unidirectional al unei cai, (3) existenta conducerii lente pe o cale alternativa, permitand caii initial bocate sa-si refaca exciilitatea si (4) reexcitarea caii initial blocate, ducand la inchiderea circuitului de activare (ura 231-l). Circulatia repetata a impulsului la nilul acestui circuit poate produce o tahiaritmie sustinuta. Nu este esentiala existenta unor obstacole anatomice care sa se situeze la baza circuitelor de reintrare si care sa genereze un centru inexciil in jurul caruia sa circule impulsul. Aritmiile prin reintrare pot fi initiate si oprite prin stimuli prematuri sau prin stimulare rapida. Raspunsul acestor aritmii la stimulare permite diferentierea lor de aritmiile declansate prin activitate trigger.


Tulburarile in formarea impulsului pot fi impartite in tahiaritmii produse prin cresterea automatismului si tahiaritmii produse prin activitate declansata. Pe langa nodul sinusal, exista fibre inzestrate cu proprietatea de automatism la nilul atriilor, nodului AV si fibrelor Purkinje ( modulul 230). Celulele miocardice nu poseda in mod normal aceasta proprietate. Cresterea automatismului normal al fibrelor inzestrate cu aceasta calitate de pacemaker sau aparitia unui automatism anormal datorat depolarizarilor partiale ale membranelor in stare de repaus, se poate produce in diferite stari fiziopatologice, cum ar fi: (1) cresterea catecolaminelor endogene sau exogene, (2) tulburari electrolitice (de ex. hiperkalemia), (3) hipoxia sau ischemia, (4) efecte mecanice (de ex. alungirea fibrelor) si (5) medicamente (de ex. digitala). Tahicardia cauzata de o tulburare a automatismului nu poate fi indusa sau oprita prin stimulare.
Ritmurile datorate activitatilor declansate (triggered) sunt enimente care nu se produc spontan, ci necesita o schimbare a frecntei cardiace ca trigger. Activitatea declansata poate fi produsa de postdepolarizarile precoce, care survin in timpul fazelor 2 si 3 ale potentialului de actiune sau de postdepolarizarile tardi care apar dupa sfarsitul fazei a 3-a a potentialului de actiune (ura 230-2). Activitatea declansata a fost observata la nilul atriilor, a ntriculilor si a retelei His-Purkinje in conditii cum ar fi cresterea concentratiei locale de catecolamine, hiperkalemie, hipercalcemie si intoxicatie digitalica (postdepolarizarile tardi) sau in timpul bradicardiei, hipokalemiei sau altor conditii care alungesc durata potentialului de actiune (postdepolarizari precoce). Toate aceste conditii duc la o acumulare a calciului intracelular. Prin cresterea amplitudinii postdepolarizarilor pragul de depolarizare poate fi atins, cu aparitia unei activitati repetiti. Rolul exact al activitatii declansate in producerea aritmiilor spontane nu este cunoscut, dar se considera ca unele tahiaritmii cum ar fi cele asociate intoxicatiei digitalice, ritmul idiontricular accelerat din infarctul miocardic acut si/sau din reperfuzie si tahicardia ntriculara (TV) indusa de efort pot fi produse de activitatea declansata de tip postdepolarizare tardiva. Torsada varfurilor (TV polimorfa asociata cu interval QT lung) poate fi produsa de o activitate declansata de tip postdepolarizare precoce.


Studiile electro fiziologice, de ex. inregistrarile intracardiace si stimularea programata, au largit intelegerea mecanismelor tahiaritmiilor. Pe langa ajutorul dat in diagnosticarea aritmiilor, aceste tehnici sunt utile in alegerea celei mai adecvate terapii deoarece permit medicului sa obser consecintele hemo-dinamice si simptomatice ale aritmiei in prezenta sau absenta tratamentului. Studiile electro fiziologice ale tahicardiei necesita plasarea intracardiaca a unor multiplii electrozi cateter in ariile cardiace critice. Acesti electrozi trebuie sa fie capabili atat sa stimuleze, cat si sa inregistreze dirse activitati din diferite zone de la nilul atriilor si/sau ntriculilor.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor