mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Insuficienta cardiaca
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Insuficienta cardiaca
» Investigarea si monitorizarea pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta

Investigarea si monitorizarea pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta







Monitorizarea pacientului ICA trebuie initiata cat de curand dupa sosirea pacientului in sectia de terapie de urgenta, in paralel cu realizarea examenelor si explorarilor menite a dodi etiologia primara. Tipurile si nilul de complexitate a monitorizarii necesare variaza dupa caz, depinzand in mare parte de seritatea decompensarii cardiace si de raspunsul terapeutic initial. O importanta aparte pot aa si problemele logistice locale. Nu exista studii prospecti, randomizate si controlate care sa coreleze prognosticul pacientilor ICA cu tipul de monitorizare folosita.

Cuprins:

Monitorizare neinvazivă

Monitorizare invazivă

Cateterul arterial pulmonar (CAP)


Monitorizare neinvazivă

sus sus
La orice pacient în stare critică, este obligatorie monitorizarea elementelor de bază (temperatură, frecvenţa respiratorie, frecvenţa cardiacă, EKG, TA). Unele analize de laborator trebuie repetate, precum electroliţii, creatinina şi glucoza, markeri de infecţie, markeri metabolici. Hipo-sau hiperkalemia trebuie corectată. Toate aceste date pot fi monitorizate lesne şi precis cu ajutorul tehnicilor moderne automatizate. În caz de agravare, frecvenţa acestor determinări va creşte.


Monitorizarea EKG (atât a ritmului cardiac, cât şi a segmentelor ST) este necesară în faza de decompensare acută, în special dacă evenimentul acut se datorează unei cauze ischemice sau aritmice.
Recomandare Clasa I, nivelul de evidenţă C

La momentul instituirii tratamentului, este esenţială monitorizarea regulată a TA (de pildă, tot la 5 minute), până la stabilirea unui dozaj optim al tratamentului vasodilatator, diuretic, sau inotropic instituit. În absenţa vasoconstricţiei marcate sau a tahicardiei pronunţate, măsurarea TA cu ajutorul pletismografului automat este fiabilă.

Recomandare Clasa I, nivelul de evidenţă C

Puls-oximetrul este un dispozitiv neinvaziv simplu, care măsoară saturaţia cu oxigen a hemglobinei din sângele arterial (SaO2). Cu excepţia cazurilor de şoc cardiogen, rezultatele furnizate de două oximetre folosite simultan nu diverg cu mai mult de 2%. Monitorizarea puls-oximetrică neîntreruptă este indicată la toţi pacienţii instabili aflaţi sub oxigenoterapie ce foloseşte fracţiuni de oxigen inspirat (FiO2) superioare celor ale aerului atmosferic. Repetarea acestei determinări la intervale regulate (o oră) este indicată tuturor pacienţilor decompensaţi şi aflaţi sub oxigenoterapie.

Recomandare Clasa I, nivelul de evidenţă C

Debitul cardiac şi presarcina pot fi măsurate neinvaziv prin tehnica Doppler (vezi Secţiunea 5.5). Există prea puţine dovezi concrete în favoarea unui tip de monitor sau a altuia, şi această alegere concretă este lipsită de importanţă, atâta vreme cât se cunosc limitele individuale ale fiecărui tip de aparat în parte, iar datele obţinute sunt folosite în mod corespunzător.
Recomandare Clasa IIB, nivelul de evidenţă C

Monitorizare invazivă

sus sus
Cateter arterial periferic (linie arterială)
Este indicat în două împrejurări: 1) la pacientul instabil hemodinamic, în special dacă este conectat la un balon de contrapulsare aortică, caz în care este necesară o analiză a TA la fiecare bătaie cardiacă, şi 2) necesitatea prelevării repetate de probe sangvine. Complicaţiile introducerii unui cateter radial 2 inch numărul 20 sunt rare.

Cateter venos central (CVC)
Acesta oferă acces la circulaţia venoasă centrală, fiind aşadar util pentru administrarea de lichide şi medicamente, cât şi pentru monitorizarea CVP şi saturaţiei în oxigen a sângelui venos (SvO2) în vena cavă superioară (VCS) şi în atriul drept; aceasta din urmă permite aprecierea estimativă a transportului de oxigen.

Recomandare Clasa IIA,
nivelul de evidenţă C

Este foarte important a se evita bazarea excesivă (suprainterpretare) pe rezultatele determinărilor presiunii în atriul drept, deoarece există o proastă corelaţie între acestea şi presiunile din atriul stâng în cazul bolnavilor cu ICA. Determinările de presiune realizate cu ajutorul CVC sunt de asemeni afectate de insuficienţa tricuspidiană severă şi de ventilaţia mecanică cu presiune telerespiratorie crescută (PEEP).


Cateterul arterial pulmonar (CAP)

sus sus
Acesta este un cateter flotant cu balon, care măsoară atât presiunile în VCS, atriul drept, ventriculul drept şi artera pulmonară, cât şi debitul cardiac. Cateterele moderne pot măsura debitul cardiac în mod semi-continuu, precum şi saturaţia în oxigen a sângelui venos amestecat şi volumul telediastolic şi fracţia de ejecţie a ventriculului drept. Achiziţionarea acestor date permite o evaluare exhaustivă a hemodinamicii cardiovasculare.
Deşi în general nu este necesară introducerea unui CAP bolnavilor de ICA, acest dispozitiv poate fi folosit pentru a deosebi mecanismele patogene cardiace de cele necardiace în cazurile complexe de coexistenţă a patologiei cardiace şi pulmonare. CAP este folosit şi pentru a estima presiunea capilară blocată, debitul cardiac şi alte variabile hemodinamice, folosind astfel pentru ghidarea terapiei în prezenţa patologiei pulmonare difuze sau a detresei hemodinamice rezistente tratamentului iniţial.65-67 Cu toate acestea, este importat de păstrat în vedere ca presiunea capilară blocată nu reflectă în mod fidel presiunea telediastolică în VS la cei cu stenoza mitrală, insuficienţa aortică, patologie pulmonară sau bronşic-obstructivă, interdependenţă ventriculară, presiune crescută în căile aeriene, şi rigiditate excesivă a VS (ca de pildă în HVS, diabet, fibroză, medicaţie inotropă, obezitate, ischemie). Insuficienţa tricuspidiană severă, frecvent întâlnită la pacienţii cu ICA, poate supra- sau subestima debitul cardiac măsurat prin termodiluţie.
Mai multe studii retrospective au demonstrat că folosirea CAP în IMA duce la o creştere a mortalităţii. Aceste observaţii au fost parţial explicate prin polimorbiditatea existentă la majoritatea pacienţilor studiaţi.68-70 . Rezultate similare s-au găsit însă ulterior şi la alte grupe de pacienţi. 70-73. Un studiu prospectiv realizat recent pe bolnavi în stare critică de etiologii diverse a comparat evoluţia pacienţilor randomizaţi tratamentului cu/fără folosirea CAP. Acest studiu nu a folosit un protocol terapeutic unitar şi nu a arătat vreo diferenţă în prognosticul bolii între cele două grupe. Folosirea CAP a condus la o mai intensă folosire a perfuziei lichidiene în scop resuscitative în primele 24 h. CAP în sine nu a provocat daune bolnavilor, ci mai degrabă a fost vorba de o folosire uneori necorespunzătoare a informaţiilor obţinute.74
Folosirea CAP este recomandată la pacienţii instabili hemodinamic şi care nu răspund în mod favorabil tratamentului convenţional, precum şi pacienţilor la care coexistă congestia şi hipoperfuzia. În aceste cazuri, CAP este introdus pentru a asigura o încărcare lichidiană optimă a ventriculelor şi pentru a ghida terapia vasoactivă şi inotropic pozitivă.75 (tabelul 5). Dat fiind că frecvenţa complicaţiilor creşte direct proporţional cu durata folosirii CAP, este esenţial ca folosirea acestuia să fie limitată la cazurile în care este necesar răspunsul la o întrebare clinică precisă (în general, legată de starea încărcării lichidiene a bolnavului), dispozitivul fiind înlăturat de îndată ce acest răspuns a fost obţinut (adică, atunci când tratamentul diuretic şi cel vasoactiv au fost optimizate).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor