Alimente indicate
Lactatele: laptele smintinit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele batut, brinza slaba de vaca, zerul.
Car^ea si pestele: carne slaba de vaca, tel, gaina (fara piele), natul (caprioara, iepure), pestete alb (lin, salau, biban, stiuca, los-trita) fiert in apa, fript la gratar, rasol sau pc-risoare dietetice.
De la ou va fi permis albusul fara nici o restrictie (in spume, sufleuri, biscuiti, bezele etc.), galbenusul fiert moale fiind admis doar o data, de doua ori pe saptamina.
Plinea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham in cantitate redusa, 100'200 g, prajita sau veche de 1'2 zile (nu foarte proaspata sau calda).
Legumele: vor avea o pondere deosebita la masa cardiacului, in stare proaspata sau fierte in aburi (sote ' in oala sub presiune) dintre care: spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcoi, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii; se vor oferi ca salata, soteuri, pireuri sau fierte a la grec.
Se vor exclude din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate in celuloza, ele fiind greu digerabile ca: fasolea uscata, te-lina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea.
Supele, ciorbele, borsurile: vor fi permise numai cele de legume ' limpezi, supele-cre-ma sau cele de carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu perisoare dietetice.
Grasimile: vor fi reduse la minimum fiind permise in salate si mincaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul do porumb, de soia, de flCarea soarelui, margarina).
Condimentele se reduc la cele aromate.
Fructele vor fi indicate mai ales cele cu un continut redus in grasimi si glucide ca: mere, portocale, capsune, zmeura, pepene verde, afine, coacaze, cirese, piersici.
Bauturile permise sint: apa administrata dupa cerinta (chiar la hipertensi, cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace in Na, ceaiuri, sucuri de legume sau fructe. Daca sucurile de legume sau fructe se pot administra intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfirsitul mesei, pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu deranja astfel digestia.
Cafeaua naturala sau in amestec cu naut poate fi uneori permisa celor care sint obisnuiti, la fel ca si consumarea unor cantitati reduse de alcool (n sec, un pahar la o masa, de 2'3 ori pe saptamina).
Alimente contraindicate
Lactatele: laptele integral sub orice forma, brinzeturile grase si fermentate, smintina, frisca, untul.
Carnea si pestele: carnea grasa de orice fel (ta, porc, oaie, rata, gisca si altele), pestele gras, mezelurile, afumaturile, conservele, mo-lustele si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii).
OwdZe: galbenusul sau preparatele pe baza a- acestuia sub forma de creme, maionezele.
Grasimile: untura, seul, untul.
Legumele: fasolea uscata, tclina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea uscata.
Fructele: alunele, migdalele, arahidele, nucile, smochinele, curmalele, pepenele galben, caisele.
Bauturile: toate bauturile alcoolice, cafeaua naturala, cacao etc.
NOTA,: in insuficienta cardiaca, indiferent de cauza acesteia, regimul alimentar va fi hi-pocaloric si hiposodat, cu mese reduse cantitativ, repetate de 4'5 ori pe zi, sarace in celuloza sau alte substante greu digerabile (grasimi), care sa nu constituie un efort suplimentar deosebit pentru inima deficitara.
And in vedere consecintele insuficientei cardiace de durata, la diverse niveluri (staza hepatica, digestiva), vom alege alimentele intr-o forma cit mai asimilabila, care sa nu impuna un efort digestiv important (came tocata ' perisoare, sui\'leuri cu albus, soteuri de legume, sucuri de fructe) si vom asigura un aport de proteine de cea mai buna calitate, tamine si minerale, stiind ca in lipsa acestora insuficienta cardiaca poate deveni rezistenta la tratament.
Severitatea dietei hiposodate va fi dictata de gratatea insuficientei cardiace si raspunsul acesteia la terapia diuretica.
Normal, indidul consuma 10'15 g sare pe zi, atunci cind maninca obisnuit de sarat, ceea ce inseamna +4'5 g de sodiu (Na-l").
Aportul de sodiu in alimentatie este acoperit in proportie de 40% de sarea ce se adauga la prepararea alimentelor, 20% din lapte si derivatele lui, din conserve si mezeluri.
Trebuie sa retinem ca si. in absenta oricarui adaos de sare din afara, unele alimente (laptele, carnea, legumele) au un continut bogat de sodiu.
O dieta hiposodata de diverse grade se poate .realiza gatind fara sare si sernd masa fara adaos de sare, dar consumand pline cu sare, aceasta insemnind un aport de 5'6 g sare pe zi. (Se intelege ca in aceste conditii mezelurile, cirnatii, afumaturile, conservele, brinzeturile, muraturile, untul din comert sint excluse ' ele presupunind un aport ridicat de sodiu prin procesul de preparare). Introducind la tipul de alimentatie mentionat mai sus piinea nesarata se realizeaza o reducere a aportului de sare. ia 2,5'3 g pe zi, ceea ce in Na+ inseamna 0,4'0,8 g pe zi. Si in acest caz carnea, pestele. de mare, laptele integral vor fi limitate.
Se poate folosi si sarea medicinala ' sarea fara sodiu '- care se adauga in momentul serrii mesei (nu va fi supusa fierberii).In insuficienta cardiaca grava, pentru perioade scurte de timp, este necesar nu regim sever, hiposodat de 0,5'0,6 g sare pe zi, in care sint admise doar alimentele sarace in Na+ ca; cerealele si legumele pregatite (sufleuri, ter-ciuri, peltele, gelatina) si fructele sub forma proaspata sau preparate (gemuri, peltele).
Pentru a corecta gustul mincarii pregatite fara sare este bine sa se recurga la diverse condimente care nu sint daunatoare organis-
mului ca: cimbru, telina, usturoi, ceapa, tar-hon, marar, patrunjel, foi de dafin etc.
Cu ani in urma, cind posibiltatile terapeutice de tratare a insuficientei cardiace erau ceva mai limitate, numai repaosul la pat, alaturi de regimul sever (cura de foame si sete, edent, limitate in timp) erau incununate de succes.
Astazi spunem categoric NU restrictiei de lichide (curei de sete), aplicata fara discernamint in orice caz de insuficienta cardiaca, mai ales ca gam
