Tara noastra dispune de un fond valoros si variat\' de ape minerale, lacuri, zone climatice diferentiate ca forma de relief si factori na--turali de mediu, oferind conditii proprice pentru cure balneare si bolnavului coronarian (elul 6).
Eficacitatea curei balneare depinde, in mod esential, de respectarea indicatiilor si contra-indicatiilor, alegerea momentului optim si a statiunii celei mai indicate.
Cura balneara ocupa un loc important in tratamentul coronarianului real sau ipotetic, atit profilactic, influentind factorii de risc, cit si curativ, potentind medicatia administrata concomitent sau dupa cura; de asemenea, cura joaca un rol deosebit in recuperare.
Cura balneara trebuie privita ca o etapa obligatorie in cadrul arsenalului terapeutic al bolnavului coronarian, intr-un anumit mediu si intr-un anumit stadiu de evolutie.
Regimul sanatorial cu lipsa stresului, repausul activ in conditiile unui microclimat avantajos, conjugat cu regimul igieno-dietetic si influenta factorilor climatici si a procedurilor balneare (ape minerale carbogazoase, bai, mofete si antrenament fizic) au o influenta binefacatoare asupra aparatului cardiovascular.
Baile carbogazoase, prin -vasodilatatia arteriala cutanata, micsoreaza rezistenta periferica, iar prin scaderea temperaturii corpului reduce frecventa cardiaca si deci si consumul de O2. Asistam astfel la cresterea randamentului cordului, inima lucreaza mai economic (la TA si puls mic).
Adaptarea climatica are loc in timp (3-5 zile) si implica solicitarea aparatului cardiovascular. Sint cunoscute reactiile coronarianului de tip tahicardie, cresterea TA, uneori palpitatiile (extrasistolele) si chiar angorul, ce pot aparea la primul contact cu mediul schimbat, fie el chiar balneoclimatic.
De aceea, primele zile ale curei balneare vor fi de acomodare, cu un program lejer in care se va testa reactia aparatului cardiovascular la conditiile statiunii respective.
Indicatiile curei balneare in scop profilactic vizeaza pe de o parte influentarea factorilor de risc coronarian (profilaxie primara), iar pe de alta parte impiedicarea evolutiei bolii coronariene si a recidivei de infarct miocardic.
Astfel, este cunoscuta influenta binefacatoare a apelor minerale sulfuroase (de tip Calima-nesti) in cura interna - datorita efectului asupra culei biliare (colecistokinetic si colere-tic), ce cresc eliminarea colesterolului si a apelor iodurate (Govora, Bazna) care deprima meolismul lipidic.
Efectul sedativ, calmant al zonelor de coline si subalpine nu trebuie neglijat in tratamentul bolnavilor cu hipertensiune arteriala in stadiile incipiente, precum si a celor cu viata si munca plina de stresuri.In aceste conditii, simpla iesire din mediu, plimbarile, sportul, odihna activa asociate cu procedurile balneofizioterapeutice blinde (bai cu bioxid de carbon) sint salutare.
Tratamentul de intretinere balneoclimatic are ca scop consolidarea rezultatelor tratamentului medicamentos anterior sau potentarea acestuia, aplicat concomitent cu cura balneara.
Climatului nesolicitant i se adauga efectele C02 (bai cu mofete), ale antrenamentului fizic, precum si ale procedurilor de electro si hidro-terapie.
Bolnavilor cu cardiopatie ischemica dureroasa sau nedureroasa, in faza neevolutiva, li se recomanda o cura balneara la Buzias, Co-vasna, Vatra Dornei sau Borsec.
Dupa infarctul miocardic necomplicat, subiectul poate pleca la cura balneara pentru tratament sanatorial, la cel putin 3 luni de la debut sau mai bine dupa 6 luni.
Daca scopul este cresterea fitnessului fizic in vederea reluarii activitatii anterioare, bolnavul va fi inclus, dupa testarea prealabila a capacitatii de efort, intr-un program comprehensiv supravegheat de reabilitare.
Statiunile recomandate sint: Buzias, Co-vasna, Vatra Dornei, Lipova.
Cura balneara va fi de 18 zile si nu vor fi permise intervale mai mici de 6 luni intre curele balneare.
Tratamentul balnear este contraindicat in urmatoarele cazuri:
. infarct miocardic acut sau in primele 3 luni de la debut;
. infarct miocardic, cu complicatii si evolutie severa;
. cardiopatie ischemica dureroasa, cu crize frecvente cu sau fara tulburari de ritm;
. cardiopatie ischemica nedureroasa cu tulburari grave de ritm sau de conducere si fenomene de insuficienta cardiaca.
Coronarianul trebuie sa fie avertizat si sa semnaleze medicului orice modificare (indispozitie, palpitatii, angor), acesta indieindu-i atitudinea corecta de la caz la caz.
O deosebita importanta in asigurarea succesului unei cure balneare o are si alegerea perioadei acesteia.
Daca bolii de inima (cardiopatiei ischemice) i se asociaza si reumatismul vom prefera vara; daca bolnavul sufera si de neoza va alege un sezon putin aglomerat (iarna, toamna).
Este evident, pentru toata lumea, ca nu se va pleca in statiune intr-o perioada de evolutie a bolii, in speranta vindecarii prin cura. O gripa sau o raceala usoara reprezinta un handicap care va obliga bolnavul de inima sa-si amine cura balneara pina la resilirea completa a starii de sanatate, pina la disparitia adinamiei, asteniei psihofizice restante.
La bolnavul de inima (coronarianul cu sau fara infarct miocardic in antecedente) prudenta va fi si mai mare. Crizele dureroase precor-diale (anginoase) relativ frecvente, palpitatiile, oboseala fizica nejustificata ne obliga sa ne adresam medicului, care ne va indica momentul ulterior optim pentru plecarea in statiune.
Vom alege mijlocul de transport cel mai conforil, care ne convine cel mai mult si vom prefera calatoria programata in etape, atunci cind distanta este foarte mare. Odihna de peste noapte, dusul, o masa reconfortanta in conditii agreabile nu sint de loc de neglijat.
Odata cazati luam primul contact cu conditiile climatice proprii statiunii in sezonul ales.
Urmeaza momentul de autoanaliza a reactiilor organismului la acomodare.
Nu vom intirzia sa ne prezentam medicului cu documentele medicale pe care le avem asupra noastra (electrocardiograma, analize, radiografii, carnete de iesire din spital); acesta, dupa un examen minutios, ne va indica numarul si tipul procedurilor terapeutice pe care le vom face.
Dupa doua-trei zile de acomodare, cind vom considera ca ne-am obisnuit cu noile conditii, procedam la cura balneara propriu-zisa.
Nu ne vom transforma intr-un alergator de cursa cu obstacole, incercind sa epuizam toata gama de proceduri. Ne vom limita numai la cele prescrise de medic.
Orice reactie nefireasca (palpitatii, crize dureroase) sau astenie marcata, ne va obliga la retineri si continuarea procedurii se va face numai cu avizul medicului.
Avem zile in care sintem tentati sa ne facem un program mai lejer fie de camera, fie numai de plimbare. Sa ni-l oferim generosi, pentru ca o zi mai putin de proceduri nu ne va umbri cu nimio rezultatul global al curei balneare.
Sint cazuri cind simpla influenta a factorilor naturali (clima, temperatura, umiditatea, altitudinea) are efecte miraculoase.
Regimul igienodietetic (de crutare) alaturi de tratamentul medicamentos si tratamentul balnear variat, individualizat si riguros stiintific nu va intirzia sa-si arate efectele.
Gimnastica individualizata sau de grup, antrenamentul la bicicleta ergometrica, plimbarea, crosul, inotul, drumetia, baile carbogazoase, ionizarile, mofetele sint citeva din procedurile de care putem beneficia.
Cistigam astfel o serie de deprinderi sanatoase (de regim alimentar, de combatere a sedentarismului, de renuntare la fumat), pe care nu trebuie sa le uitam si care este bine sa devina chiar obiceiuri de viata.
Vom incerca o autoanaliza cit mai critica a starii noastre inaintea curei si dupa aceea, com-parind efectele curelor balneare in diverse statiuni, in ani diferiti si vom retine pe cele care ni se par mai adecvate.
O noua cura va fi permisa, nu mai deeme de 6 luni.
