Angina este modul prin care inima ne spune ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (arterele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza procesului de ateroscleroza. in urma acestui proces, pe peretele arterelor se depun placi de grasime calcificata, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. O alta cauza a anginei este reprezentata de situatia in care efortul care se solicita din partea inimii este peste capacitatile pe care ea le are sau cand are nevoie de mai mult oxigen decat in conditii normale. Angina mai apare si in cadrul altor boli, cum ar fi anemia, bolile vallare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau functionarea exagerata a glandei tiroide.
Cuprins:
durerea de inimă - cardiopatia ischemică: angina pectorală, infarctul miocardic |
sus  |
Bolile coronariene reprezintă, de departe, prima cauză de deces în întreaga lume, deci şi în România. în SUA, de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac un infarct miocardic şi o treime dintre aceştia mor în urma infarctului. în ansamblu, bolile cardiace ucid mai mulţi oameni decât toate celelalte cauze de deces la un loc. Angina este întâlnită mai ales la cei în vârstă de peste 30 de ani şi este mai frecventă la bărbaţi. Iar dacă ţinem cont de faptul că cel puţin o treime din populaţia de peste 30 de ani suferă de hipertensiune arterială, vom putea aprecia şi mai exact cât de gravă este situaţia din acest punct de vedere.
Ce este angina pectorală?
Termenul medical de anginâ pectorală se referă, ad litteram, la o durere specifică, apărută la nivelul toracelui. Există mai multe tipuri de angină, cea clasică purtând denumirea de angină stabilă. Ea este determinată de un anumit efort şi dispare la repaus. Dacă aveţi angină stabilă, cu siguranţă că sunteţi în stare să prevedeţi care sunt activităţile care vă declanşează criza anginoasă.
Un alt tip de angină este angina instabilă. Ea este o stare evolutivă mai gravă, care poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără să poată fi prevăzută în vreun fel. Angina instabilă trebuie să fie interpretată ca un semn al unei afectări cardiace severe, care precedă, mai devreme sau mai târziu, un infarct.
Cum apare infarctul miocardic?
Infarctul miocardic sau atacul de cord, cum mai este denumit, intervine atunci când o parte a muşchilor inimii este complet lipsită de sânge, iar celulele muşchilor inimii mor din această cauză. Un atac de cord poate avea loc atunci când placa de aterom din interiorul arterelor inimii se rupe, formând un cheag care blochează circulaţia sângelui prin arteră. O asemenea placă este formată din colesterol, leucocite, calciu şi alte componente şi este înconjurată de o capsulă fibroasă. Dacă presiunea şi debitul sângelui cresc dintr-odată, capsula fibroasă se poate fisura sau rupe. Ca urmare, corpul primeşte semnale pentru a repara căptuşeala interioară a arterei afectate, în modul în care ar vindeca o tăietură externă, formând un cheag care să sigileze zona. Un cheag de sânge care se formează în arteră poate limita circulaţia sangvină de la musculatura inimii şi poate cauza astfel un atac de cord.
Simptomele anginei pectorale |
sus |
■ Durerea este cel mai important semn. Ea este localizată iniţial la mijlocul toracelui şi deseori iradiază către membrul superior stâng, către gât sau chiar către abdomen. Durerea creează senzaţia unei constricţii toracice puternice, a unei gheare care strânge întregul piept. Unii sesizează această durere numai la un nivel periferic (braţ, gât). Alteori, din cauza asocierii cu senzaţia de arsură retrosternală, durerea este confundată cu o indigestie. De fiecare dată însă, la aceeaşi persoană durerea are aceeaşi localizare şi iradiere.
♦ Durerea anginoasă durează cel mult cinci minute. Dacă durează mai mult şi este de natură cardiacă, această durere poate fi foarte probabil consecinţa unui infarct miocardic, în care durerea durează ore întregi.
♦ în cazul anginei stabile, în afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocată şi de alte circumstanţe, cum ar fi: o masă bogată, expunerea la frig, o emoţie puternică, actul sexual etc. Există, de asemenea, o serie de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe care le luăm când avem nasul înfundat, care pot provoca o criză anginoasă.
♦ Durerea apare la efort şi dispare la repaus.
■ Alte simptome care mai pot apărea: anxietate, stare de oboseală, transpiraţii reci, tulburări de vedere. Toate acestea însă nu sunt semne specifice.
O serie de factori de risc coexistenţi fac mai probabilă apariţia anginei: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia sau alte tulburări ale metabolismului grăsimilor, fumatul, obezitatea, membrii direcţi din familie care au avut boli cardiace.
Cum pot să ştiu dacă am angină sau nu? |
sus |
Dacă aveţi dureri la nivelul toracelui, trebuie să vă adresaţi unui medic care poate stabili dacă aceste dureri sunt de cauză cardiacă
sau nu. Vi se va face o electrocardiogramă si probabil un aşa-numit test de efort. Acest test vă va cere să faceţi un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită. Dacă angina apare la un asemenea efort şi are un corespondent pe electrocardiogramă, este limpede: aveţi o boală coronariană. Dacă însă lucrurile nu se clarifică sau se doreşte o investigaţie mai amănunţită, se mai poate face o ecocardiografie sau o formă complexă de evaluare, numită angiografie coronariană, metodă care identifică locul şi mărimea stenozelor pe care le aveţi pe vasele coronariene.
Ce aveţi de făcut mal departe? |
sus |
Daca aveţi angină, medicul va decide ce tratament medicamentos să urmaţi şi ce regim de viaţă aveţi de îndeplinit. Dacă problema este mai avansată, se poate lua în discuţie şi necesitatea . unei intervenţii mai agresive asupra inimii, mergând chiar până la operaţie. Reţineţi însă: indiferent ce medicament veţi lua - şi astăzi sunt medicamente extrem de eficiente -, acesta va acţiona doar asupra efectelor aterosclerozei. Deci, orice medicament luaţi, nu uitaţi că la fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viaţă: o dietă adecvată, exerciţiul fizic, controlul greutăţii corporale, eliminarea fumatului.
Ce puteţi face dumneavoastră acasă?
■ Dacă aveţi frecvent crize de angină noaptea, dormiţi cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veţi permite astfel inimii să facă un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene, către inimă.
■ Dacă simţiţi apariţia unei crize anginoase, opriţi-vă din orice activitate (opriţi maşina, dacă sunteţi şofer), aşezaţi-vă (dacă staţi în picioare), iar dacă durerea persistă, luaţi-vă medicamentul cu care sunteţi obişnuit.
■ Aspirina luată la recomandarea medicului, într-o doză foarte mică, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic şi de angină instabilă.
■ După ce aţi luat masa, odihniţi-vă un timp. Efortul digestiei fură sângele de la inimă către organele digestive.
■ Nu mai fumaţi. în mod cert, nicotină influenţează negativ, în cel mai înalt grad, apariţia crizelor de angină.
■ Dacă luaţi pilule anticoncepţionale şi aveţi angină, încetaţi să le mai luaţi. Estrogenul conţinut de acestea creşte riscul coagulării sângelui.
Cum se manifestă infarctul miocardic? |
sus |
Infarctul miocardic are simptome multiple, dar cea mai relevantă este durerea precordială.
Durerea cauzată de un atac de cord durează de obicei mai mult de 10 minute şi adesea apar şi alte simptome, incluzând:
■ Disconfort în zona pieptului sau o durere apăsătoare, de parcă ar fi o greutate pe piept. Durerea care apare se răspândeşte de la piept la gât, maxilar, unul sau ambele braţe şi umeri, şi nu trece la repaus.
■ Transpiraţii
■ Respiraţii mai scurte şi mai frecvente
■ Greaţă sau vomă
■ Ameţeală
■ Bătăi de inimă rapide sau neregulate
Este important să recunoaşteţi fazele iniţiale ale unui atac de cord şi să primiţi îngrijire de urgenţă. Tratamentul este necesar pentru a preveni moartea. Uneori, medicamentele pot fi luate pentru a reduce afectarea musculaturii inimii cauzată de un atac de cord.
Chemaţi urgent medicul dacă:
■ Ştiţi că aveţi probleme cardiace, iar durerea apărută durează mai mult de cinci minute. în acest caz, este foarte probabil să faceţi un infarct.
■ Aveţi pentru prima dată o asemenea durere. Trebuie să vă lămuriţi de unde apare.
■ Crizele devin mai intense, mai frecvente, mai prelungite şi nu mai pot fi prevăzute. Este posibil să dezvoltaţi o angină instabilă.
■ După ce luaţi medicamentele, mai ales la început, aveţi senzaţii neplăcute. Acestea sunt rezultatul unor reacţii adverse şi uneori trebuie ajustată doza.
Rolul dietei în bolile cardiace (cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic) |
sus |
Dieta unui asemenea bolnav trebuie să excludă grăsimile saturate (maximum 20% din necesarul de calorii zilnice să fie asigurat de grăsimi, iar dintre acestea, 2/3 să fie grăsimi nesaturate). Această dietă va contribui şi la un control mai bun al tensiunii arteriale.
Dieta strict vegetariană (fără produse animale, numită şi vegană), bogată în acizi graşi polinesaturaţi, poate duce Ia regresia leziunilor de ateroscleroză coronariană. Studii recente demonstrează clar creşterea capacităţii de efort la bolnavii cu angină pectorală care au adoptat o asemenea dietă.
Riscul unui infarct miocardic poate fi prevenit numai în proporţie de 8% prin tratamentul hipertensiunii arteriale, crescând la 30% prin tratamentul tulburărilor metabolismului lipidic.
Folosiţi mesele mici, care sunt mai uşor de digerat! Nu vă ridicaţi de la masă niciodată sătul! Evitaţi băuturile reci, care pot precipita criza de angină pectorală.
Dieta folosită trebuie să îmbine recomandările date la arte-rioscleroză şi hipertensiune arterială (vezi capitolul 1.3).
Recomandările specifice unui bolnav care face episoade de angină pectorală sau a trecut printr-un infarct miocardic acut sunt:
■ Eliminarea cafeinei şi a altor metilxantine (cafea, băuturi cola), pentru reducerea potenţialului de tulburări de ritm cardiac.
■ Reducerea muncii cordului prin mese mai mici, cu alimente uşoare sau lichide (imediat după infarct: 800-1.200 kcal/zi).
■ Restricţie de lichide şi sare (sodiu) în funcţie de bolile asociate (insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială).
■ Evitarea alimentelor prea calde sau prea reci.
Angină pectorală este o boală serioasă. Luaţi-o în serios!
durerea de inimă - cardiopatia ischemică: angina pectorală, infarctul miocardic
