mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cardiomiopatii si miocardite
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Cardiomiopatii si miocardite
» Modalitati de antrenament

Modalitati de antrenament







Antrenament intr-un centru specializat sau nu?
Antrenamentul intr-un centru specializat asigura siguranta si atitudinea corecta in dirijarea acestuia, atit de necesara imediat dupa infarct miocardic sau postoperator dupa chirurgie cardiaca sau la inceputul oricarui program de antrenament indiferent cui ii este adresat (sanatos sau bolnav).
Beneficiul personalului specializat (cardiolog, profesor de educatie fizica sau kineziterapeut), posibilitatile de monitorizare ECG, FC si TA precum si aparatura si medicatia de prima urgenta fac de preferat antrenamentul supravegheat al bolnalor cu probleme.
Riscurile de oprire cardiaca, de infarct miocardic sau deces prin antrenament fizic sint reduse si permit luarea in considerare a antrenamentului la domiciliul bolnavului.
Pacientii admisi in recuperare precoce (din saptamana a 3-a), dupa infarct miocardic nu prezinta insuficienta cardiaca, angor de efort, nu au tulburari de ritm majore sau subdenive-lare ST (modificari ECG) importante la proba de efort ce precede intrarea in programul de antrenament.


Intensitatea efortului propus trebuie sa dezvolte o FC cuprinsa intre 65'70o/0 din FC maxima dezvoltata cu ocazia testarii capacitatii de efort.
%
Daca exista posibilitati de monitorizare a FC cu programare a alarmei pentru FC maxima si minima si aceasta se face cu monitor poril (deocamdata prea scump si nu la indemina oricui), antrenamentul se poate desfasura in conditii de securitate la domiciliul fiecaruia.
Daca pentru persoanele indemne de boala cardiovasculara, active profesional dar seden-\'tare, pentru cresterea conditiei fizice (obtinerea unui bun fitness) antrenamentul la domiciliu este lipsit de pericol, la bolna cardiovasculari el va fi precedat obligatoriu de o perioada de antrenament supravegheat ulterior, controalele fiind doar periodice.
La coronarienii operati la care interventia chirurgicala a reusit sa corecteze cit mai mult din leziunile coronariene, antrenamentul este obligatoriu pentru mentinerea rezultatelor operatorii.
Pacientii cu risc, cei care au puls ridicat si care nu pot primi ca tratament Propranolol si cei cu functia cardiaca alterata sever vor face antrenament numai in unitati spitalicesti bine profilate in acest sens.
Antrenamentul va cuprinde pe linga antrenamentul la bicicleta, exercitii pentru torace si membrele superioare; respiratia continua si relaxarea fiind obligatorii.

Antrenamentul la domiciliu pentru tara noastra apare ca posibil numai in anumite situatii si intr-un anumit moment al antrenamentului si anume:
» Pentru sanatosii cardiovasculari care vor un fitness mai bun (dupa ce au fost testati intr-un serciu de cardiologie, si li s-a indica! tip de antrenament). » Pentru bolnai cardiovasculari corona-rieni sau valvulari, inainte sau dupa interventie chirurgicala, dupa ce au fost inclusi in program de recuperare, fazele I-II de antrenament fiind parcurse sub supraveghere medicala.
Antrenamentul sub beta blocanti (Proprano-lol). Alegerea intensitatii efortului pe baza FC se poate face ca si la subiectii fara tratament cu Propranolol, numai ca testul de efort ce precede silirea intensitatii efortului in timpul antrenamentului trebuie practicat sub aceeasi cantitate de Propranolol cu care bolnavul face tratament.
Ameliorarea capacitatii aerobe, reducerea FC si a TA pentru efortul submaximal sint abile cu cele ale. subiectilor fara tratament beta blocant.
Decompensarea cardiaca si antrenamentul. Daca altadata insuficienta cardiaca constituia o contraindicatie pentru programul de recuperare, astazi si aceste cazuri pot beneficia de acest program atent ales si condus.

Cresterea FC la efort este lineara cu sarcina (intensitatea efortului) iar FC maxima scade cu cresterea gradului de insuficienta cardiaca, de unde si toleranta la efort mai mica.
Raspunsul hemodinamic la efort al bolnavului cu insuficienta cardiaca se datoreste functiei autonome alterate a inimii, datorita scaderii sensibilitatii si densitatii receptorilor beta adrenergici ai miocardului ca si imposibilitatii de a activa la maxim sistemul nervos simpatic.
Chiar pacientii cu functie cardiaca sever alterata beneficiaza de tratament isoton 4'6 sap-tamini (4 ore pe saptamana), la nivel de 70o/8 din FC maximala.
Antrenamentul inlirzie aparitia pragului an-aerob si creste cu cea 20'23% VOL, maxim fara a modifica debitul cardiac maximal; aceasta se realizeaza printr-o mai buna distributie a debitului cardiac, o mai buna perfuzie musculara la nivelul muschilor antrenati si prin cresterea capacitatii oxidative a fibrelor musculare.
Efortul isometric in aceste cazuri chiar de mica intensitate este contraindicat in totalitate.
Deci in fata unui bolnav cu insuficienta cardiaca atitudinea noastra este urmatoarea:

1. Antrenarea subiectului la intensitati joase si numai sub stricta supraveghere.
2. Testare obligatorie la care nu se poate renunta si la care parametrii respiratorii (probele respiratorii) sint utili de investigat.
cardiaca la o persoana in rsta este mai lunga, mai lenta.
Reluarea actitatilor fizice (statul in fotoliu, plimbarea pe hol) este mai intirziata, unele deficiente reumatismale .complicind procesul de recuperare.
Pacientii in rsta de peste 60 de ani, fara o suferinta severa coronariana, sedentari, prin cistigarea deprinderii de mers 20'30 minute pe sedinta, de 3'5 ori pe saptamina intr-un tempo (ritm) care sa faca ca FC sa creasca la 100'120/1\', dupa 6 luni vor avea un cistig al capacitatii aerobe de 11%.


Orice program de antrenament va incepe cu o perioada de incalzire, de 10'15 minute, urni ind apoi antrenamentul progresiv la 60o/0 din capacitatea maxima si obligatoriu o perioada de recuperare.
Beneficiul persoanelor in rsta dupa un antrenament bine condus este acelasi ca si la persoanele tinere.
Deci, vom propune, ca antrenament pentru o persoana in rsta urmatoarea conduita:
1. Mers zilnic de 30 minute pe zi in pas oi, sub autocontrolul FC si fara senzatia de dificultate respiratorie (dispnee).
2. Perioada de incalzire ce precede antrenamentul ca si cea de revenire la repaus vor fi cit mai progresive si lungi.
3. Antrenamentul va incepe foarte progresiv, mult sub pragul de dispnee (testul vorbitului in.timpul efortului).

4. Se vor eta eforturile cu componente iso-metrice, dar se va accepta gimnastica bratelor cu haltere mici de 0,500'1 kg.
Antrenamentul persoanelor in rsta. Evolutia dupa infarct miocardic ca si dupa chirurgia 3. Intensitatea efortului va fi gradat in functie de capacitatea maxima initiala redusa (50' 70o/0 din V02 maxim).
4. Programul de antrenament trebuie acceptat pentru toata ata.
5. Atentie la limitarile musculosoase arto-pedice destul de frecvente la rste avansate.
Intensitatea efortului poate fi majorata de o serie de alti factori:
» Greutatea indidului (mersul cu 4 km/ora va reprezenta pentru un pacient de 90 kg un efort mai mare decit pentru unul de 70 kg).
» Conditiile climatice (frigul, ntul, cresc dificultatea efortului realizat de mers).
Bowlingul, ciclismul, canotajul, vor putea fi permise ca sporturi de amatori destul de repede, cind un anumit mod de antrenament este cistigat.
Nu vom uita elementul de stres psihologic pe care unele actitati le presupun.
Conducerea autoturismului care sub aspectul efortului fizic presupus (consum de 02=400 ml/l\') poate fi reluata destul de rapid.
Nu vom permite conducerea unui autovehicul in oras la orele de mare aglomerare si nici in contextul perioadelor de aglomerare datorate concediilor sau excursiilor ocazionate de sfirsi-tul de saptamina.

Pentru persoanele calme, fara tulburari de ritm, conducerea autovehiculului pentru penoade de 30'60 minute poate fi reluata la 2'3 luni dupa infarct sau interventia chirurgicala cardiaca.
Reluarea actitatii sexuale (VO2=950 ml/l\') va tine seama de sarcina emotionala care se adauga efortului fizic si care este mult mai mare daca partenerul este nou.
Este recomandabil ca partenerul sa fie unul cunoscut si reluarea actitatii sexuale sa se faca cu tact, dupa 2'3 luni de la infarct sau la 1'2 luni dupa interventia chirurgicala de cord.
Trebuie sa fie constient ca dificultatile pe care le presupune reluarea actitatii sexuale nu numai pacientul (anxios ' lipsit de dorinta de actitate sexuala, cu impotenta partiala secundara unor medicamente ' Propranolol) dar si partenerul (anxios, teama ca s-ar putea sa apara probleme medicale induse de actul in sine).In prezenta unui bolnav cardiac, operat recent pentru afectiunea sa cardiaca (coronariana sau valvulara) recuperatorul (cardiologul impreuna cu profesorul de educatie fizica sau ki-neziterapeutul) au de inns o serie de bariere: nelinistea bolnavului in ceea ce priveste tipul si intensitatea actitatii fizice permise pentru ca el a fost anterior sedentar sau pentru ca nu stie cit de mare va fi limitarea actitatilor sale fizice, dupa interventie, la toate acestea adaugindu-se incertitudinea familiei in ceea ce priveste reinsertia bolnavului.

Estimarea (testarea) capacitatii de efort in vederea recomandarii unui program de antrenament se va face la cea 1 luna de zile dupa interventia chirurgicala.
Echivalentul efortului in mers recomandat unui coronarian care a beneficiat de chirurgie coronara este prezentat in elai 2. in faza IU-a recuperarea urmareste consolidarea rezultatelor cistigate in timpul fazei a Ii-a. Pacientul a obtinut o capacitate de efort (aeroba) suficienta pentru ai asigura o actitate normala profesionala, cit si recreationala.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor