AFECTIUNI CIRCULATORII
Arterioscleroza presupune ingrosarea si pierderea elasticitatii peretilor arteriali. Este un aspect normal al procesului de imbatranire, dar la unele persoane incepe devreme si inainteaza repede. Ateromul este depozitul de colesterol la interferenta arterelor, impiedicand si deviind fluxul sangvin, favorizand aparitia cheagurilor. Arterioscleroza si ateromul sunt cunoscute sub forma unei singure boli, ateroscleroza. Aceasta este cauza bolilor coronariene.
Anevrismul este reprezentat de bombarea unei artere la locul unde tunica musculara este slabita. Daca un anevrism se rupe, apare o hemoragie grava. Anerismele mici, din interiorul craniului, pot duce la atac cerebral atunci cand se rup.
Tromboza e data de blocarea unei ne sau artere printr-un cheag de sange (trombus). Astuparea nei sau a arterei rezulta dintr-o tulburare a coagularii sangelui sau din cauza unor vase dilatate, inactivitatii, inflamatiei sau ateromului. Tromboza unei ne superficiale produce tromboflebita. cand nele sunt de un rosu vizibil, par foarte dure, clar, la palpare, au o consistenta moale. Masurile ce se iau imediat trebuie sa vizeze stoparea raspandirii cheagului, tratarea cauzei raspunzatoare de coagularea sangelui pentru a se impiedica recurenta bolii.
in jumatatea de jos a membrelor inferioare apare de obicei tromboza nelor profunde. Simptomele includ dureri ale gambelor si umflarea lor. Atat tromboflebita cat si flebita nelor profunde sunt marcate de riscul emboliei (embolismului) cand o parte a cheagului se rupe si este purtata spre vasele mai mici ale unui alt organ, cum ar fi plamanul sau creierul, unde determina blocarea circulatiei sangvine spre anumite tesuturi vulnerabile, urmata de moartea lor. Tratamentul se face cu medicamente anticoagulante, interntie chirurgicala pe vasul respectiv si pansament.
Hipertensiunea arteriala este o boala complexa, cu o multitudine de cauze, printre care factorii genetici favorizanti, factorii exogeni, obezitatea, consumul excesiv de alcool, tulburarile renale si endocrine. Pilulele anticonceptionale pot aa printre consecinte cresterea tensiunii arteriale, iar femeile in ultimul stadiu de sarcina prezinta riscul eclampsiei, in cazul in care tensiunea arteriala creste prea mult, dintr-o data. In mod fiziologic, tensiunea arteriala creste treptat, o data cu varsta, dar intensificarea brusca a presiunii cu care singele apasa asupra arterelor este responsabila de toarte multe dis-functii ale organismului. Exista medicamente care pot sa reduca hipertensiunea arteriala.
Varicele reprezinta umflarea nelor superficiale ale gambei. Insuficienta vallor permite singelui sa stagneze in aceste ne, dilatandu-le, dand nastere la tromboflebita, din cauza lentei circulatii a singelui. Cam 10 % din populatie prezinta o anomalie congenitala a uneia sau a mai multor val. Graviditatea si obezitatea nu fac decat sa exacerbeze boala. Tromboza, eczemele si ulceratiile pielii sunt complicatii frecnte ale varicelor. Tratamentul presupune si purtarea unor ciorapi elastici speciali, pentru a usura durerile, gimnastica medicala, injectii pentru ingustarea (sclerozarea) nelor, interntia chirurgicala.
Hemoroizii sunt varice ale nelor din interiorul si din jurul anusului. Ei pot sa prezinte aceleasi complicatii ca si varicele gambelor, sangerand la eliminarea scaunelor prea tari. Anumite medicamente si unguente vor calma durerile si mancarimile (care pot sa fie foarte neplacute), iar bolnavul va trebui sa consume foarte multe alimente ce contin fibre getale pentru a evita constipatia. Tratamentul se face cu injectii sau prin interntie chirurgicala, ( . 205)
Sindromul Raynaud apare atunci cand frigul, fumul de tigara sau alti factori produc o constrictie a arterelor, facandu - le sa devina albastrui sau albe. Cei care sufera de aceasta maladie vor trebui sa evite situatiile care ar putea - o agrava.
Arteriopatia este o complicatie a aterosclerozei. Dezvoltarea unui cheag de sange in artera afectata impiedica fluxul sangvin sa irige portiunea dependenta de artera respectiva. Celelalte artere colaterale pot furniza oxigenul necesar pentru a impiedica necroza tesutului, dar acesta nu este suficient pentru muschii care consuma mult oxigen in timpul miscarii. Primul simptom este dat de durerea resimtita la efort fizic, Sunt afectate in principal picioarele. Bolnavii vor trebui sa se pazeasca de raceala si de rani la picioare. Insuficienta arteriala poate afecta si creierul, inima, rinichii, ducand la disfunctii gra.
AFECTIUNI ALE INIMII
Malformatiile congenitale apar in primele saptamani de sarcina, atunci cand se dezvolta inima fatului. Exista mai multe tipuri de malformatii ale cordului, care pot fi corectate chirurgical in copilarie. Reumatismul cardiac este cauzat de o infectie streptococica (inclusiv scarlatina). Daca nu e tratata cu antibiotice, infectia duce la o infla-matie a inimii si distruge valle cordului. In unele cazuri.valle pot sa fie reparate sau inlocuite pe cale chirurgicala.
Insuficienta arteriala coronariana (angina pectorala) este una din cauzele majore de deces, mai ales in tarile dezvoltate. Se crede ca exista mai multi factori de risc, printre care: lipsa de miscare, obezitatea, hipertensiunea arteriala, alimentatia necorespunzatoare (excesul de alcool si de grasimi polisaturate), fumatul etc. Unii specialisti considera ca stresul si tulburarile de personalitate ar aa un rol in acest sens, dar dole nu sunt destul de concludente. Boala apare prin ingustarea (ateroscleroza) arterelor coronariene care transporta oxigenul si substantele nutriti la muschiul inimii.
Daca muschiul inimii este lipsit de nutrimentele necesare, nu- si mai poate exercita rolul de pompa a organismului. Principalul simptom al insuficientei arteriale coronariene este angina pectorala, o durere intensa la nilul pieptului, de fiecare data cand inima trebuie sa faca fata unui efort. Exista medicamente care pot sa calmeze durerea si sa tina sub control afectiuni de tipul hipertensiunii arteriale sau tendinta spre embolie, dar singurul remediu pentru bolile subiacente este operatia de bypass, cand o portiune dintr - o na este utilizata pentru a solutiona obstructia arterei respecti. O alternativa este si balonul angioplastic, cand un cateter cu balon este introdus in artera ingustata, apoi este pompat pentru a largi vasul.
Infarctul miocardic poate fi primul semn al insuficientei coronariene. Un cheag de sange sau un spasm arterial pot reduce aportul de sange la muschiul inimii intr- un mod atat de drastic, incat tesutul incepe sa moara, declansand o durere atroce de piept. Prognosticul bolii depinde de suprafata portiunii irigate de artera obstructionata, de capacitatea celorlalte artere de a recupera deficienta surnita si de viteza cu care se opereaza tratamentul. In prima faza se foloseste si un echipament special pentru resuscitarea si regularizarea batailor inimii, cat si medicamente pentru dizolvarea cheagului. Tratamentul pe termen Ring include o serie de medicamente, schimbarea regimului alimentar si de viata, si, daca se impune, bypassul coronarian.
Insuficienta cardiaca congestiva este semnul ca inima a fost afectata in vreun fel, posibil prin infarct miocardic, valvule lezate sau boli cronice de plamani, deci, nu mai e in stare sa pompeze eficient sangele. Insuficienta se poate manifesta la partea dreapta sau la cea stanga a inimii, iar "efectele de bucla" ale presiunii crescute in duc la insuficienta ambelor jumatati ale inimii. Simptomele sunt date de taierea respiratiei, horcaieli si acumulare de lichid in tesuturi (edeme),mai ales la nilul membrelor inferioare. Ca medicatie se administreaza digitale si diuretice, pentru eliminarea apei din organism. Se impune tratamentul bolilor asociate care pot agrava insuficienta cardiaca.
Aritmia(neregularitatea batailor inimii) apare fie in urma bolilor de inima, fie in urma altor afectiuni, cum ar fi hipertiroidismul. Daca din nodului sinusal nu pornesc impulsuri corecte, atunci un alt centru de automatism preia ritmul normal.
Fibrilatia ntriculara este o complicatie a atacului de inima, care poate fi fatala. Muschiul cardiac( miocardul) in loc sa pompeze regulat sangele, determina batai neregulate ale inimii, iar ritmul normal se cere a fi resilit cu un defribilator(soc electric extern).
