mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli ale limfaticelor
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Boli ale limfaticelor
» Limfedemul

Limfedemul







Limfedemul poate fi clasificat in primar si secundar (Tabelul 248-3). Prevalenta limfedemului primar este de aproximativ 1 la 10.000 de indivizi. Limfedemul primar poate fi secundar ageneziei, hipoplaziei sau obstructiei vaselor limfatice. El poate fi asociat cu sindrom Turner, sindrom Noonan, sindromul unghiilor galbene, sindromul limfangi-ectaziei intestinale si limfangiomiomatoza. Femeile sunt afectate mai frecnt decat barbatii. Exista trei subtipuri clinice: limfedemul congenital, care apare la scurt timp dupa nastere; limfedemul precoce, care debuteaza la pubertate, si limfedemul tardiv, care de obicei incepe dupa varsta de 35 de ani. Formele familiale ale limfedemului congenital (boala Milroy) si limfedemul precoce (boala Meige) pot fi mostenite autosomal dominant cu penetranta variabila; formele autosomale sau recesi sex-linkate sunt mai putin obisnuite.

Limfedemul secundar este o afectiune dobandita, determinata de alterarea sau obstructia canalelor limfatice anterior normale ( Tabelul 248-3). Episoadele recurente de limfangita bacteriana, de obicei cauzate de streptococi, sunt o cauza foarte obisnuita a limfedemului. Pe mondial cea mai obisnuita cauza de limfedem secundar este filarioza (modulul 223). De asemenea, tumorile, cum ar fi cancerul de prostata si limfomul, pot obstrua vasele limfatice. Atat tratamentul chirurgical cat si radioterapia aplicate pentru cancerul de san pot determina limfedem al membrului superior. Cauze mai putin obisnuite includ tuberculoza, dermatita de contact, limfogranulomatoza nerica, artrita reumatoida, sarcina si limfedemul autoindus sau nefiresc dupa aplicarea garoului.


Limfedemul este in general o afectiune nedureroasa, dar pacientii pot prezenta o senzatie de greutate surda, cronica la nilul membrului inferior si cel mai adesea pacientii sunt preocupati de aspectul piciorului. Limfedemul membrului inferior, initial afectand piciorul, progreseaza gradat spre partea superioara a membrului inferior, astfel incat intreg membrul devine edematos. in stadiile initiale ale limfedemului, edemul este moale si lasa usor godeu la presiune. in stadiile cronice membrul prezinta un aspect lemnos si tesuturile devin indurate si fibrotice. in acest stadiu edemul poate sa nu mai lase godeu. Membrul isi pierde conturul lui normal si degetele de la picioare apar patrate. Limfedemul va fi diferentiat de alte boli care determina edem unilateral al membrului inferior, cum ar fi tromboza noasa profunda si insuficienta noasa cronica, in ultima, edemul este mai moale si exista adesea semne ale unei dermatite de staza, hiperpigmentare si varice superficiale.
Evaluarea pacientilor cu limfedem va include studii diagnostice pentru a clarifica cauza. Ecografia abdominala si a pelvisului si tomografia computerizata pot fi utilizate pentru a descoperi leziuni obstructi cum ar fi neoplasmele. Limfoscintigrafia si limfangiografia sunt rareori indicate, dar fiecare poate fi utilizata pentru a confirma diagnosticul sau a diferentia limfedemul primar de cel secundar. Limfoscintigrafia implica injectarea unui coloid continand tecnetiu marcat radioactiv in tesutul subcutanat distal al extremitatii afectate. Limfangiografia necesita izolarea si cateterizarea unui vas limfatic distal si injectarea ulterioara a substantei de contrast. in limfedemul primar canalele limfatice sunt absente, hipoplazice sau ectopice. in limfedemul secundar canalele limfatice sunt de obicei dilatate si nilul obstructiei poate fi determinat.



TRATAMENT
Pacientii cu limfedem al membrelor inferioare trebuie instruiti sa-si ingrijeasca cu meticulozitate picioarele pentru a preni limfangita recurenta. Igiena pielii este importanta si pot fi utilizati unguenti pentru a preni uscarea. Profilaxia cu antibiotice este adesea utila si infectia fungica va fi tratata agresiv. Pacientii vor fi incurajati sa practice activitate fizica; frecnt, ridicarea membrelor inferioare poate diminua gradul edemului. Pacientii pot purta ciorapi cu compresie gradata pentru a reduce gradul limfedemului care se dezvolta in ortostatism. Uneori, dispoziti de compresie pneumatica intermitenta pot fi aplicate la domiciliu, pentru a facilita reducerea edemului. Diureticele sunt contraindicate si pot determina depletie a volumului intravascular si anomalii meolice. Recent, pentru a orienta fluxul limfatic dinspre vasele limfatice obstruate spre sistemul nos, au fost realizate procedee microchirurgicale de anastomoza limfonoasa.



    Tipareste Trimite prin email




    Adauga documentAdauga articol scris

    Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
    Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

    Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor