mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boala cardiaca ischemica
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Boala cardiaca ischemica
» Prognostic

Prognostic







Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt starea functionala a ntriculului stang, localizarea si seritatea stenozarii arterelor coronare si seritatea sau evolutia ischemiei miocardice. Angina pectorala cu debut recent, angina insila, angina care raspunde slab sau deloc la tratamentul medical sau este insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva, toate au un risc crescut pentru enimente coronariene nefavorabile. Acelasi lucru este valabil si pentru semnele fizice de insuficienta cardiaca, episoadele de edem pulmonar sau semnele ecocardiografice (sau radiogra-fice) de marire a cordului. Un ECG de repaus anormal sau semne poziti de ischemie miocardica in timpul unui test de efort sunt de asemenea factori de risc crescut. in principal, urmatoarele semne in timpul testarii neinvazi indica un risc mare de enimente coronariene: un test la efort intens pozitiv evidentiaza aparitia ischemiei miocardice la efort fizic mic [> 0,1 mV, subdenilarea segmentului ST in stadiul I (protocolul Bruce) al testului de efort; > 0,2 mV subdenilarea segmentului ST in orice stadiu; subdenilarea ST pentru mai mult de 5 minute dupa incetarea efortului; o scadere a presiunii sistolice peste 10 mmHg in timpul exercitiului; dezvoltarea unei tahiaritmii ntriculare in timpul efortului], defecte de perfuzie mari sau multiple sau captare pulmonara crescuta in timpul scintigramei de perfuzie de stres cu radioizo-topi si scaderea fractiei de ejectie a ntriculului stang in timpul efortului pe ntriculografia radioizotopica.


La cateterismul cardiac, cresterea presiunii telediastolice a ntriculului stang si a volumului ntricular si o fractie de ejectie scazuta sunt cele mai importante semne de disfunctie ntriculara stanga, fiind asociate cu un prognostic ser. Pacientii cu disconfort toracic dar functie ntriculara stanga normala si artere coronare normale prezinta un prognostic excelent. La pacientii cu functie ntriculara stanga normala si angina usoara, dar cu stenoze critice (> 70% din diametrul lumenului) ale uneia, doua sau trei artere coronare epicardice, ratele mortalitatii la 5 ani sunt de aproximativ 2,8% si respectiv 11%. Leziunile obstructi proximale ale arterei coronare descendente anterioare stangi sunt asociate cu un risc mai mare decat leziunile arterei coronare circumflexe stangi sau drepte, intrucat primul vas iriga de obicei o masa mai mare de miocard. Stenoza critica a trunchiului coronarei stangi este asociata cu o mortalitate de aproximativ 15% pe an.
Indiferent de gradul bolii coronariene obstructi, mortalitatea este mult crescuta atunci cand functia ntriculului stang este deteriorata; dimpotriva, pentru orice nil al functiei ntriculului stang, prognosticul este mult influentat de suprafata miocardului irigat de vasele cu obstructie critica. De aceea, este util de a strange toate datele ce dodesc o afectare miocardica in trecut (ECG si datele ntriculografice in cazul unui infarct miocardic), functia reziduala a ntriculului stang (fractia de ejectie) si riscul unei afectari in viitor pornind de la enimentele coronare (extinderea bolii coronare si definirea seritatii ischemiei prin teste de stres noninvazi). Cu cat necroza miocardica este mai extinsa, cu atat cordul este mai putin capabil sa faca fata deteriorarilor suplimentare, iar prognosticul este cu atat mai ser. Toate aceste semne prezentate anterior, care indica o afectare cardiaca in trecut la care se adauga riscul deteriorarilor viitoare ar putea fi considerate indicatori de risc.
Placile aterosclerotice segmentare din arterele epicardice trec prin fazele de activitate celulara, inflamatoare, degenerare, insilitate endoteliala, vasomotricitate anormala, agregare plachetara si fisurare sau hemoragie. Acesti factori pot agrava temporar stenoza si pot determina reactivitate anormala a peretelui vascular, exacerband astfel manifestarile de ischemie. Debutul recent al simptomelor, dezvoltarea ischemiei sere in timpul testului la efort si angina insila (. 1515) reflecta evolutia rapid progresiva in leziunile coronariene.


TRATAMENT

Fiecare pacient trebuie evaluat individual, tinand seama de perspectile si scopul in viata ale fiecaruia, de controlul simptomelor si prenirea consecintelor clinice adrse cum ar fi infarctul miocardic si moartea prematura. Gradul de incapacitate al pacientului ca si stresurile fizice si emotionale, care precipita durerea trebuie inregistrate cu atentie pentru a sili cel mai potrivit tratament. Fiecare de tratament ar trebui sa cuprinda (1) informarea si linistirea pacientilor, (2) identificarea si tratarea conditiilor agravante, (3) adaptarea activitatii, (4) tratamentul factorilor de risc reducand circumstantele de aparitie a consecintelor adrse coronariene, (5) terapie medicamentoasa pentru angina, si (6) considerarea revascularizatiei mecanice.
Informarea si linistirea pacientului Pacientii cu cardiopatie ischemica trebuie sa-si inteleaga conditia cat de bine pot si sa realizeze ca o viata lunga si activa este posibila, chiar daca ei sufera de angina pectorala sau au prezentat in antecedente un infarct miocardic acut. Prezentarea cazurilor unor persoane din viata publica care au trait cu boala coronariana la fel ca si rezultatele studiilor nationale poate fi de mare valoare in efortul de incurajare a pacientilor de a-si relua sau mentine activitatea si de a se intoarce la profesia lor. Un program ificat de reabilitate poate incuraja pacientii sa slabeasca, sa-si imbunatateasca toleranta la efort si sa controleze factorii de risc cu mai multa incredere.
Identificarea si tratarea conditiilor agravante O serie de conditii care nu sunt in primul rand de natura cardiaca pot sa determine fie cresterea necesarului de oxigen, fie scaderea aportului de oxigen la nilul miocardului si pot precipita sau exacerba durerea. Din prima categorie, obezitatea, hipertensiunea si hipertiroidismul pot fi tratate cu succes cu scopul de a reduce frecnta atacurilor de angina. Scaderea aportului de oxigen miocardic se poate datora reducerii oxigenarii sangelui (de exemplu, in boala pulmonara sau cand este prezenta carboxihemoglobina, datorita tigaretelor sau fumului de tigara) sau scaderii capacitatii de transport a oxigenului (de exemplu, in anemie). Corectia acestor anomalii, daca sunt prezente, poate reduce sau chiar elimina simptomele anginoase.
Adaptarea activitatii Tratamentul anginei datorate episoadelor de ischemie miocardica consta in eliminarea dezechilibrului dintre necesarul de oxigen al muschiului cardic si capacitatea circulatiei coronariene de a satisface acest necesar. Cei mai multi pacienti vor intelege acest concept fundamental si il vor utiliza in ificarea rationala a efortului. Multe activitati, care in mod obisnuit provoaca angina, pot fi indeplinite fara aparitia simptomelor doar prin reducerea vitezei cu care ele sunt realizate. Pacientii trebuie sa aprecieze variatia diurna a tolerantei lor fata de anumite activitati si ar trebui sa-si restranga activitatea dimineata si imediat dupa mese. Uneori este util sa se schimbe felul de a manca, cu mese fractionate, mai mici cantitativ si mai frecnte.
Poate fi necesara recomandarea schimbarii locului de munca sau a domiciliului, pentru a evita stresul fizic; totusi, cu exceptia muncilor manuale, cei mai multi pacienti cu cardiopatie ischemica pot continua de obicei sa lucreze, acordand doar mai mult timp fiecarei activitati in parte. La unii pacienti, supararea sau frustarea pot fi cei mai importanti factori care precipita ischemia miocardica. Daca acestea nu pot fi evitate, poate fi utila antrenarea pentru controlul stresului. Testul de efort pe covorul rulant, pentru a determina frecnta cardiaca aproximativa la care apar simptome sau modificari electrocardiografice de tip ischemic, poate fi util pentru realizarea unui program specific de exercitii. In acest scop, se poate folosi electrocardiografia in ambulator, in timpul activitatilor zilnice.
Tratamentul factorilor de risc Desi tratamentul factorilor de risc s-a dezvoltat ca mod de prenire primara a atero-sclerozei coronariene, exista tot mai multe marturii ca acesta poate reduce circumstantele de aparitie ale infarctului miocardic si a decesului la subiecti fara boala clinica tot asa de bine ca la cei cu istoric de angina cronica sau cu un sindrom coronarian acut. Un istoric familial de boala coronariana prematura este un indicator important de crestere a riscului si ar putea determina cercetarea factorilor de risc traili cum ar fi hiperlipoproteinemia, hipertensiunea si diabetul. Obezitatea scade eficienta tratamentului altor factori de risc si cand pacientul cantareste cu peste 30% mai mult decat greutatea ideala, creste riscul enimentelor coronariene nefavorabile. in plus, obezitatea se insoteste adeseori de alti doi factori-hipertensiunea si hiperlipidemia. Tratamentul obezitatii si a factorilor de risc ce o acompaniaza este o componenta importanta a oricarui de urmarire.

Fumatul accentueaza ateroscleroza coronariana la ambele sexe si la toate varstele si creste riscul infarctului miocardic si decesului. Prin cresterea necesarului de oxigen si reducand aportul de oxigen agraaza angina. Studiile efectuate dupa incetarea fumatului au demonstrat un beneficiu important cu o scadere importanta in aparitia acestor consecinte nefavorabile. Mesajul doctorului trebuie sa fie clar si puternic si sa fie sprijinit prin programe ce promoaza si monitorizeaza abstinenta. Hipertensiunea (modulele 35 si 246) este asociata cu cresterea riscului enimentelor clinice nedorite ale ate-rosclerozei coronariene ca si cresterea riscului accidentelor vasculare cerebrale. in plus, hipertrofia ntriculara stanga care rezulta datorita hipertensiunii sustinute agraaza ischemia. Exista do ca tratamentul eficient, pe termen lung, al hipertensiunii poate reduce circumstantele de aparitie a enimentelor coronariene nefavorabile. Diabetul zaharat (modulul 334) accelereaza ateroscleroza coronariana si periferica si se asociaza frecnt cu dislipidemie si cresterea riscului de angina, infarct miocardic si moartea subita coronariana. Controlul strict al diabetului este de ajutor la scaderea nilurilor plasmatice ridicate de LDL colesterol si trigliceride in aceasa situatie.
Reducerea nilului de lipide este un aspect critic in conducerea tratamentului in caz de boala coronariana constituita ( modulul 242 si 341). La pacientii cu concentratii ale LDL colesterol ce depasesc 3,2 mmol/1 (125 mg/dl) este necesara reducerea acestor niluri. Inhibitorii de HMG-CoA reductaza (statine) sunt mai eficienti in aceasta privinta cand se asociaza cu o dieta restrictiva in ceea ce priste aportul de grasimi saturate. Doua studii clinice mari au aratat ca reducerea in mod efectiv a concentratiei LDL colesterolului poate reduce necesitatea revascularizatiei coronariene si de asemenea aparitia enimentelor nedorite ca de exemplu infarctul miocardic si moartea. Hipertri-gliceridemia si nilurile scazute de HDL ar trebui tratate agresiv cum e redat in modulul 341.
Conditia fizica in mod obisnuit imbunatateste toleranta la efort a pacientilor cu angina si exercita beneficii psihologice substantiale. De asemenea, poate creste sansa de supravietuire in cazul unui infarct miocardic. Un program de exercitii fizice in limitele pragului de dezvoltare a anginei pectorale ale fiecarui pacient, trebuie incurajat.


REDUCEREA RISCULUI LA FEMEI CU BOALA CORONARIANA

Incidenta bolii coronariene clinice la femei in premenopauza este foarte scazuta. Cu toate acestea, dupa menopauza factorii de risc aterogen cresc (de exemplu, cresterea LDL, reducerea HDL) si rata enimentelor clinice coronariene este accelerata pana la nilul observat la barbati. Abandonarea fumatului nu este asa de eficienta la femei ca la barbati. Diabetul zaharat, care este mai frecnt la femei, creste mult circumstantele de aparitie a bolii coronariene clinice si amplifica efectele vatamatoare ale hipertensiunii, hiperlipidemiei si fumatului. Terapia de substitutie hormonala (estrogeni cu sau fara progesteron) utilizata in premenopauza reduce consecintele coronariene nefavorabile, dar nu ar trebui administrata pacientelor ce prezinta obisnuit un risc crescut al cancerului de san. Cateterismul cardiac si revascularizatia coronariana sunt aplicate de obicei mai restrictiv la femei si mai tarziu, in stadii mai sere ale bolii, decat in cazul barbatilor. Acesti factori explica probabil cresterea modesta a complicatiilor. Desi multe din studiile clinice la zi nu au reprezentare feminina adecvata, exista do ca atunci cand colesterolul scade, sunt administrate beta-blocante dupa infarctul miocardic si este realizat by-pass-ul coronarian cu grefon grupurilor specifice de pacienti, femeile se bucura de aceleasi rezultate imbunatatite ca si barbatii.


Tratament medicamentos Medicamentele utilizate in mod obisnuit in angina pectorala sunt rezumate in elul 244-l.


nitratii

Aceasta clasa de medicamente, de mare utilitate in tratamentul anginei pectorale, actioneaza prin producerea nodilatatiei sistemice, reducand astfel tensiunea peretelui miocardic si necesarul de oxigen, precum si prin dilatarea arterelor coronariene epicardice si cresterea fluxului sanguin prin vasele colaterale. Absorbtia acestor agenti se produce cel mai rapid si mai complet prin mucoase. Din acest motiv, nitroglicerina este administrata sublingual, in lete de 0,4 sau 0,6 mg. Pacientii cu angina vor fi instruiti sa ia medicamentul atat pentru a atenua o criza, cat si inaintea unui stres (fizic sau emotional), care ar putea produce o criza. Valoarea acestei utilizari profilactice a drogului nu poate fi insa supraevaluata.
Cefaleea si o senzatie de pulsatie in cap sunt cele mai obisnuite reactii adrse ale nitroglicerinei si, din fericire, numai rareori devin stanjenitoare la dozele necesare in mod uzual pentru a atenua sau a preni angina. Nitroglicerina se deterioreaza prin expunerea la aer, umezeala si lumina, astfel incat daca medicamentul nu amelioreaza disconfortul sau cefaleea si nu produce o senzatie usoara de arsura la locul de administrare sublingual putem banui ca preparatul este inactiv si ar trebui procurat un flacon nou. Daca ameliorarea nu este obtinuta dupa prima doza de nitroglicerina, o a doua sau a treia doza poate fi administrata la intervale de 5 minute. Daca disconfortul continua in ciuda tratamentului, pacientul ar trebui sa consulte un medic sau sa se prezinte prompt la camera de garda a unui spital, pentru a evalua posibilitatea aparitiei anginei insile sau a infarctului miocardic acut (modulul 243).
Interogatoriul pacientului cu angina pectorala recent diagnosticata, in scopul de a consemna aparitia durerii, precum si consumul de nitroglicerina, este adesea util medicului in incercarea de a crea o schema de tratament. De asemenea, un astfel de jurnal poate fi valoros pentru depistarea modificarilor in frecnta sau seritatea disconfortului, care pot semnifica dezvoltarea unei angine pectorale insile si/ sau prestesc un infarct miocardic iminent.
Nici unul din nitratii cu actiune prelungita nu este la fel de eficient ca nitroglicerina sublingual pentru ameliorarea rapida a anginei. Aceste preparate cu actiune pe termen lung pot fi inghitite, mestecate sau administrate sub forma de plasture sau unguent pe cale transdermica. Ele pot realiza niluri plasmatice eficiente pentru maxim 24 h, dar raspunsul terapeutic este foarte variabil. Pentru fiecare pacient vor fi incercate diferite preparate si/sau moduri de administrare in timpul zilei, astfel incat sa se obtina numai atenuarea disconfortului, nu si reactii adrse, cum ar fi cefaleea si ameteala. Tatonarea dozelor la fiecare individ este importanta pentru a preni reactiile adrse. Preparatele utile includ isosorbid dinitrat (10-60 mg oral, de doua sau trei ori pe zi), nitroglicerina unguent (0,5-2 mg de 4 ori pe zi) sau plasture transdermic cu eliberare constanta (5-25 mg/zi). Nitratii cu actiune prelungita sunt relativ siguri si pot fi utilizati impreuna cu nitroglicerina sublingual administrata intermitent, pentru a ameliora disconfortul si a preni accesele de angina. Nitratii se leaga probabil de guanilat-ciclaza din celulele musculare netede vasculare, oxideaza gruparile sulfhidril si sunt transformati in S-nitrozotioli. Acestia determina o crestere a guanazin monofosfatului ciclic, ceea ce produce relaxarea muschiului neted vascular. Toleranta si pierderea eficacitatii fata de toti nitratii cu actiune prelungita apare dupa 12-24 h de administrare continua datorita reducerii numarului grupurilor sulfhidril si alterarilor contrareglarii in echilibrul lichidului intravascular ceea ce determina retentie lichidiana. Pentru a reduce la minimum riscul fenomenului de toleranta ar trebui utilizata doza minima eficienta si pastrat un interval liber intre prize de minimum 8 h in fiecare zi, astfel incat sa se resileasca orice raspuns (raspunsuri) util.


BLOCANTELE RECEPTORILOR BETA-ADRENERGICI ( si Capitolul

70) Beta-blocantele reprezinta o componenta importanta a tratamentului medicamentos al anginei pectorale. Aceste medicamente scad necesarul de oxigen al miocardului, prin inhibarea cresterii frecntei cardiace si a contractilitatii miocardice produse de stimularea adrenergica. Beta-blocantele scad aceste variabile cel mai mult in timpul efortului, in timp ce in repaus determina doar scaderi minore ale frecntei cardiace, debitului cardiac si tensiunii arteriale. De obicei, propranololul este administrat intr-o doza initiala de 20-40 mg de 4 ori pe zi si este crescut, in masura in care este tolerat, la 320 mg/zi, in mai multe prize. Beta-blocantele cu actiune prelungita (atenolol 50-l00 mg/zi si nadolol 40-80 mg/zi) prezinta avantajul administrarii intr-o doza unica (elul 70-l). Obiectile terapeutice includ ameliorarea anginei si a ischemiei. De asemenea, aceste medicamente pot reduce mortalitatea si reinfarctizarea atunci cand sunt administrate pacientilor care au suferit un infarct miocardic. Efectele secundare includ oboseala, impotenta, extremitati reci, claudicatie intermitenta, bradicardie, agravarea tulburarilor de conducere, insuficienta ntriculara stanga, astmul bronsic si accentuarea hipoglicemiei produse de hipoglice-miantele orale si insulina. Daca aceste reactii adrse apar si persista, poate fi necesara scaderea dozelor sau chiar intreruperea administrarii medicamentului.
antagonistii calcivlvi Nifedipina cu eliberare lenta (30-90 mg o data pe zi), rapamilul (80-l20 mg de 3 ori pe zi), diltiazemul (30-90 mg de 4 ori pe zi), amlodipina (2,5-l0 mg zilnic) si alti antagonisti ai calciului sunt vasodila-tatoare coronariene care produc scaderi variabile si dependente de doza ale necesarului de oxigen al miocardului, contractilitatii si presiunii arteriale. Aceste efecte farmacologice combinate sunt avantajoase si fac ca acesti agenti sa fie destul de eficienti in tratamenul anginei pectorale. Verapamilul si diltiazemul pot produce perturbari simptomatice ale conducerii cardiace si bradiaritmii, exercita actiune inotrop negativa si pot agrava insuficienta ntriculara stanga, in special atunci cand sunt utilizati in asociatie cu beta-blocantele la pacientii cu disfunctie ntriculara stanga. Desi, de obicei sunt obtinute efecte utile, atunci cand antagonistii calciului sunt asociati cu beta blocante si nitrati, tatonarea dozelor cu atentie la fiecare individ este esentiala pentru aceste asociatii acti. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la antagonistii calciului, suplimentati atunci cand este necesar, cu nitrati. in prezent, si nifedipina ca si alti antagonisti ai calciului se prezinta ca preparate cu actiune prelungita, incluzand diltiazem (60-l20 mg, de doua ori pe zi) si rapamil (180-240 mg, o data pe zi). Verapamilul nu ar trebui asociat in mod obisnuit cu beta-blocante, datorita efectelor combinate asupra frecntei cardiace si contractilitatii. Diltiazemul poate fi asociat cu beta-blocante cu precautie si numai la pacientii cu functie ntriculara normala si fara tulburari de conducere. Nifedipina sau amlodipina si beta-blocantele prezinta actiuni complementare asupra aportului sanguin coronarian si nevoilor de oxigen ale miocardului. In timp ce primul medicament scade presiunea sanguina si dilata arterele coronare, ultimul incetineste frecnta cardiaca si scade contractilitatea. Nifedipina si alti antagonisti de calciu din generatia a doua de dihidropiridine (nicardipina, isradipina, amlodipina si felodipina) sunt vasodilatatoare potente si sunt utilizate in tratamentul simultan al anginei si hipertensiunii. Dihidropiridinele cu actiune scurta ar trebui evitate la pacientii cu sindrom coronarian acut din cauza riscului de precipitare a infarctului, in mod particular in absenta beta blocantelor.
TRATAMENTUL ANGINEI SI INSUFICIENTEI CARDIACE Insuficienta
ntriculara stanga tranzitorie, asociata cu angina, poate fi controlata prin utilizarea prudenta a nitratilor, antagonistilor calciului si chiar beta-blocantelor. La pacientii la care apare insuficienta cardiaca congestiva, cresterea tensiunii parietale a ntriculului stang mareste necesarul de oxigen al miocardului. Tratamentul insuficientei cardiace congesti cu inhibitori ai enzimei de conrsie a angotensinei, diuretice si digitale (modulul 233) va scadea dimensiunea cordului, tensiunea parietala si nevoile de oxigen ale miocardului, ceea ce va ajuta la controlul anginei si ischemiei. Adesea, angina nocturna poate fi ameliorata prin tratamentul insuficientei cardiace; cu toate acestea, nu obtinem nici un beneficiu - este chiar posibila agravarea anginei - atunci cand aceste medicamente sunt utilizate la pacientii cu angina, cu un cord de dimensiune normala si fara semne de insuficienta cardiaca. Nitratii sunt utili in mod special, realizand simultan imbunatatirea hemodinamica din insuficienta cardiaca conges-tiva prin vasodilatatie reducand presarcina si ameliorarea anginei prin prenirea sau abolirea ischemiei miocardice. Exista unele do ca amlodipina este un antagonist de calciu bine tolerat de pacientii cu disfunctie ntriculara stanga si un agent valoros in tratamentul anginei la pacientii cu insuficienta cardiaca. Combinatia intre insuficienta cardiaca congestiva si angina la pacientii cu boala coronariana indica de obicei un prognostic nefavorabil si justifica luarea in considerare a cateterismului cardiac si revascularizarii mecanice, daca acestea sunt posibile ( . 1515).
ALEGEREA INTRE BLOC ANTELE RECEPTORILOR BETA-ADRENERGICI SI ANTAGONISTII CANALELOR DE CALCIU PENTRU TERAPIA INITIALAIntrucat s-a aratat ca beta-blocantele cresc speranta de viata dupa infarct miocardic (. 1500), ar putea fi preferabile la pacientii cu boala coronariana cronica. Totusi, antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (1) angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara; (2) sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ntriculare; (3) angina Prinzmetal; (4) boala vasculara periferica simptomatica; si (5) reactii adrse labelocanti- depresie, tulburari sexuale, oboseala. Multi pacienti cu angina o duc bine cu o combinatie de belocant si antagonist de calciu din clasa dihidropiridinelor.
aspirina Aspirina este un inhibitor irersibil al activitatii ciclooxigenazei plachetare si astfel interfera cu activarea plachetelor. Administrarea indelungata a 100-325 mg oral pe zi a redus numarul enimentelor coronariene la barbatii adulti asimptomatici, la pacientii cu angina sila cronica, la cei cu ischemie asimptomatica dupa infarct miocardic si cei care au supravietuit dupa angina insila si infarct miocardic. Administrarea acestui medicament ar trebui avuta in dere la toti pacientii cu boala coronariana, in absenta reactiilor adrse, cum ar fi hemoragii gastrointestinale, alergii sau dispepsie.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor