mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boala cardiaca ischemica
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Boala cardiaca ischemica
» Etiologie si fiziopatologie

Etiologie si fiziopatologie







Ischemia se refera la o lipsa a oxigenului datorata perfuziei inadecvate care rezulta dintr-un dezechilibru intre raportul si necesarul de oxigen. Cea mai obisnuita cauza a ischemiei miocardice este ateroscleroza la nilul arterelor coronare epicardice. Boala arteriala coronariana (BAC) este boala cea mai comuna, grava, cronica, amenintatoare de viata din Statele Unite, unde mai mult de 11 milioane de persoane au BAC. Aceasta situatie cauzeaza mai multe decese, invaliditate si costuri economice decat multe alte boli.
Prin ingustarea lumenului arterelor coronare, ateroscleroza produce o scadere absoluta a perfuziei miocardice in stare bazala si limiteaza cresterile adecvate ale perfuziei atunci cand necesarul de flux sanguin este marit. De asemenea, fluxul sanguin coronar poate fi limitat prin trombi arteriali, spasm si, rareori, emboli coronari, precum si prin stenozarea ostiala datorata aortitei luetice. Anomaliile congenitale, cum ar fi originea anormala a arterei coronare descendente anterioare stangi din artera pulmonara, pot determina ischemie si infarct miocardic la sugar, dar aceasta cauza este foarte rara la adulti. De asemenea, ischemia miocardica poate aparea daca necesitatile de oxigen ale miocardului sunt anormal crescute, asa cum se intampla in hipertrofia ntriculara sera indusa de hipertensiune sau de stenoza aortica. Aceasta din urma se poate manifesta cu angina, care nu se poate diferentia de cea produsa de ateroscleroza coronariana. O cauza rara de ischemie miocardica este reprezentata de reducerea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul, cum ar fi in anemia extrem de sera sau in prezenta carboxihemoglobinei. Nu rareori, doua sau mai multe cauze de ischemie pot coexista, cum ar fi o crestere a necesarului de oxigen, determinata de hipertrofia ntriculara stanga si o reducere a aportului de oxigen secundar aterosclerozei coronariene. Adesea, asemenea combinatie conduce la manifestari clinice de ischemie.


Desi arterele coronare epicardice mari sunt capabile de constrictie si relaxare, la persoanele sanatoase ele sersc in mare masura drept conducte si sunt cunoscute ca vase de conductanta, in timp ce arteriolele intramiocardice prezinta in mod normal modificari remarcabile ale tonusului si de aceea sunt cunoscute ca vase de rezistenta. Constrictia anormala sau insuficienta dilatare normala a vaselor coronare de rezistenta poate cauza de asemenea ischemie. Cand produc angina, aceasta situatie este recunoscuta uneori ca angina microvasculara.
Circulatia coronariana normala este dominata si controlata de necesitatile de oxigen ale miocardului. Acest necesar este satisfacut prin capacitatea patului vascular coronar de a-si varia considerabil rezistenta (si deci fluxul sanguin), in timp ce miocardul extrage un procent inalt si relativ fix de oxigen (modulul 13). In mod normal, arteriolele intramiocardice de rezistenta au o imensa capacitate de dilatare. in timpul efortului si stresului emotional nevoile de oxigen se modifica si afecteaza rezistenta vasculara coronariana, regland astfel aportul de sange si oxigen (reglare meolica). De asemenea, vase coronariene de rezistenta se adapteaza la alterarile fiziologice ale presiunii sanguine cu scopul de a mentine fluxul sanguin coronarian la niluri corespunzatoare nevoilor miocardice (autoreglare).


ATEROSCLEROZA CORONARIANA

Arterele coronariene epicardice reprezinta o localizare majora a aterosclerozei. Se considera ca factorii de risc majori ai aterosclerozei (LDL plasmatic crescut, HDL plasmatic scazut, fumatul, diabetul zaharat si hipertensiunea) perturba functiile normale ale endoteliului vascular. Disfunctia endoteliului vascular si o interactiune anormala cu monocitele si plachetele sanguine determina acumularea subintimala de lipide anormale, celule si resturi celulare (adica placi ateromatoase) care se dezvolta cu viteze diferite in diferitele segmente ale arborelui coronarian epicardic si entual conduc la reduceri segmentare ale calibrului vascular. Relatia dintre fluxul pulsatil si stenoza lumenului este complexa, dar experimentele au aratat ca atunci cand o stenoza reduce aria vasculara de sectiune cu aproximativ 75% necesarul miocardic crescut nu mai poate fi satisfacut nici prin dublarea fluxului la nilul coronarian respectiv. Atunci cand aria lumenului vascular este redusa cu mai mult de aproximativ 80%, fluxul sanguin in repaus poate fi scazut, iar diminuari minore suplimentare ale orificiului stenotic pot reduce dramatic fluxul coronarian si pot determina ischemie miocardica.
Stenozarea aterosclerotica segmentara a arterelor coronare epicardice este produsa cel mai obisnuit de formarea unei placi aterosclerotice, care este expusa la fisurare, hemoragie si tromboza. Oricare din aceste enimente poate agrava temporar obstructia, reducand fluxul sanguin coronarian si determinand manifestari clinice de ischemie miocardica, asa cum sunt descrise in continuare. Localizarea obstructiei va influenta marimea zonei de miocard care devine ischemic, determinand astfel seritatea manifestarilor clinice. Stenoza coronariana sera si ischemia miocardica sunt frecnt insotite de dezvoltarea vaselor colaterale, in special atunci cand stenoza se dezvolta progresiv. Aceste vase pot furniza flux sanguin suficient pentru a mentine viabilitatea miocardului in repaus, atunci cand sunt bine dezvoltate, dar nu si in situatiile care necesita flux crescut.
Daca stenoza sera a unei artere epicardice proximale a redus aria de sectiune cu mai mult de 70%, vasele de rezistenta distale (atunci cand ele functioneaza normal) se dilata pentru a reduce rezistenta vasculara si a mentine fluxul sanguin coronarian Se dezvolta astfel un gradient de presiune la nilul stenozei proximale, iar presiunea sanguina distal de stenoza scade. Atunci cand vasele de rezistenta sunt dilatate maximal, fluxul sanguin miocardic devine dependent de presiunea din artera coronara aflata distal de obstructie. In aceste circumstante, ischemia in regiunea perfuzata de artera stenozata poate fi precipitata de cresterea necesarului de oxigen cauzat de activitatea fizica, de stresul emotional si/sau de tahicardie. Modificarile calibrului arterei coronare stenozate datorate vasomotricitatii fiziologice, spasmului patologic sau dopurilor plachetare mici pot modifica echilibrul critic dintre aportul si necesarul de oxigen, precipitand astfel ischemia miocardica.

EFECTELE ISCHEMIEI
Oxigenarea necorespunzatoare indusa de ateroscleroza coronariana poate produce perturbari tranzitorii ale functiilor mecanice, biochimice si electrice ale miocardului. Dezvoltarea brusca a ischemiei sere, asa cum se intampla in ocluzia totala sau subtotala este asociata cu pierderea aproape instantanee a contractiei si relaxarii musculare normale. Perfuzia relativ redusa a subendocardului produce ischemie mai intensa a acestei portiuni a peretelui. Ischemia unor arii largi ale ntriculului va produce insuficienta ntriculara stanga tranzitorie si, daca muschii papilari sunt implicati, insuficienta mitrala poate complica acest eniment. Atunci cand enimentele ischemice sunt tranzitorii, ele pot fi asociate cu angina pectorala; daca sunt prelungite, ele pot determina necroza si cicatrizare miocardica cu sau fara lou clinic de infarct miocardic acut ( modulul 243). Ateroscleroza coronariana este un proces localizat care determina de obicei ischemie neuniforma. Perturbarile regionale ale contracti-litatii ntriculare produc bombare segmentara (diskinezie) si pot reduce mult eficienta functiei de pompa a miocardului.


La baza acestor perturbari ale functiei mecanice se afla o gama larga de anomalii ale meolismului, functiei si structurii celulare. Atunci cand este oxigenat, miocardul normal meta- bolizeaza acizii grasi si glucoza pana la dioxid de carbon si apa. in cazul lipsei sere de oxigen, acizii grasi nu pot fi oxidati si glucoza este descompusa pana la lactat; pH-ul intracelular scade, la fel si rezerle miocardice de fosfati macroergici, adenozin trifosfat (ATP) si creatin fosfat. Functia alterata a membranei celulare determina reflux de potasiu si influx de sodiu in miocite. Seritatea si durata dezechilibrului dintre aportul si necesarul de oxigen al miocardului sunt factori care decid daca deteriorarea este rersibila sau permanenta, cu necroza miocardica consecutiva.
De asemenea, ischemia produce modificari electrocardio-grafice (ECG) caracteristice, cum ar fi anomalii ale repolarizarii, asa cum sunt evidentiate prin negativarea undei T si, mai tarziu cand e mai grava, prin denilarea segmentului ST (modulul 228). Subdenilarea tranzitorie a segmentului ST reflecta adesea ischemie subendocardica, in timp ce supradenilarea tranzitorie a segmentului ST este considerata a fi produsa de ischemia transmurala mai sera. O alta consecinta importanta a ischemiei miocardice este insilitatea electrica, intrucat aceasta poate determina tahicardie ntriculara sau fibrilatie ntriculara (modulul 231). Tahiaritmiile ntriculare maligne induse de ischemie (modulul 39) explica decesul in cazul celor mai multi pacienti cu moarte subita si cardiopatie ischemica.
BOALA CORONARIANA ASIMPTOMATICA IN ATIE CU CEA SIMPTOMATICA in tarile stice, studiile postmortem ale victimelor accidentelor si ale conflictelor militare au aratat ca ateroscleroza coronariana incepe adesea sa se dezvolte inainte de varsta de 20 ani si este larg raspandita chiar printre adultii care au fost asimptomatici in timpul vietii. Atunci cand sunt luate in considerare toate grupele de varsta, cardiopatia ischemica este cea mai obisnuita cauza a decesului, nu numai la barbati, ci si la femei (modulul 6). La persoanele asimptomatice, testele de efort pot evidentia semne de ischemie miocardica silentioasa, adica modificari electrocardiografice induse de efort, neinsotite de angina; studiile de angiografie coronariana la asemenea persoane dezvaluie frecnt boala coronariana obstructiva (ina 1517). Necropsiile pacientilor cu boala coronariana obstructiva care nu au prezentat in antecedente manifestari clinice de ischemie miocardica evidentiaza adesea cicatrice macroscopice secundare infarctului miocardic in regiunile irigate de arterele coronare suferinde. Potrivit studiilor populationale, aproximativ 25% din pacientii care supravietuiesc infarctului miocardic acut pot sa nu ajunga sub supraghere medicala, acesti pacienti avand acelasi prognostic nefavorabil ca si cei care se prezinta cu sindromul clinic clasic (modulul 243). Moartea subita poate fi neasteptata si este o manifestare frecnta de debut a cardiopatiei ischemice (modulul 39). De asemenea, pacientii se pot prezenta cu cardiomegalie si insuficienta cardiaca, secundare deteriorarii ischemice a miocardului ntricular stang, care nu determina simptome inainte de dezvoltarea insuficientei cardiace; aceasta situatie este cunoscuta drept cardiomiopatie ischemica. Spre deosebire de faza asimpto-matica a cardiopatiei ischemice, faza simptomatica este caracterizata prin disconfort toracic, datorat fie anginei pectorale, fie infarctului miocardic acut (modulul 243). in faza simptomatica, pacientul poate prezenta o evolutie stationara sau progresiva, poate reni la stadiul asimptomatic sau poate deceda subit.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor