mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Angiografia cardiaca
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Angiografia cardiaca
» Tulburari de conducere av

Tulburari de conducere av







Tesutul specializat de conducere asigura in mod normal conducerea sincrona a fiecarui impuls sinusal, de la atrii la ntriculi. Tulburarile de conducere a impulsului sinusal la ntriculi pot anunta instalarea unui bloc cardiac care, la randul sau, poate duce la sincope sau la oprirea cordului. in derea evaluarii semnificatiei clinice a tulburarilor de conducere, medicul trebuie sa precizeze: (1) sediul tulburarii de conducere, (2) riscul de evolutie spre bloc total si (3) existenta unui ritm de scapare distal de localizarea blocului, care sa fie electrofiziologic si hemodinamic sil. Acest ultim punct este probabil cel mai important, deoarece frecnta si silitatea ritmului de scapare decid natura simptomelor care insotesc blocul. Ritmul de scapare ce apare in cazul blocului nodal AV se afla de obicei la nilul fasciculului His care are in general o frecnta sila de 40-60 batai pe minut asociindu-se cu un complex QRS cu durata normala (in absenta tulburarilor de conducere intrantriculare preexistente). Spre deosebire de acesta, ritmul de scapare cu sediul distal in sistemul His-Purkinje prezinta o frecnta intrinseca scazuta (25-45 batai pe minut), complexe QRS largi cu durata prelungita si are o mare insilitate. Desi alungirea duratei complexelor QRS apare invariabil cand exista un ritm de scapare cu sediu distal in sistemul His-Purkinje, complexe QRS largi pot coexista, de asemenea, cu blocul AV nodal si un ritm al fasciculului His. Astfel, doar morfologia complexelor QRS nu poate fi suficienta pentru identificarea localizarii blocului.


ETIOLOGIE Nodul AV este inervat simpatic si para-simpatic, fiind astfel sensibil la variatiile de tonus ale sistemului nervos autonom. Prelungirea cronica a conducerii AV nodale se poate intalni la atletii bine antrenati, care prezinta hipervagotonie de repaus. O serie de afectiuni pot influenta, de asemenea, conducerea AV nodala. Se includ aici procese acute, cum ar fi infarctul miocardic acut (in special cel inferior), spasmul coronarian (de obicei la nilul coroanei drepte), intoxicatia digitalica, excesul de beta-blo-canti sau de blocanti ai canalelor de calciu, infectii acute ca miocarditele virale, febra reumatica acuta, mononu-cleoza infectioasa si diferite afectiuni, ca boala Lyme, sarcoidoza, amiloidoza si neoplasmele, in mod particular mezoteliomul cardiac. Blocul AV nodal poate fi si congenital.
Doua boli degenerati afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc AV, de obicei asociat cu bloc de ramura ( modulul 228). Boala Lev consta intr-o calcificare si sclerozare a scheletului cardiac fibros, interesand frecnt valle aortica si mitrala, nucleul fibros central si zona mijlocie a septului ntricular. Boala Lenegre pare sa fie o afectiune primara sclerodegenerativa a tesutului de conducere propriu-zis, fara interesarea miocardului sau a scheletului fibros al cordului. Aceste doua afectiuni sunt probabil cele mai obisnuite cauze de bloc AV cronic izolat la adulti. Hipertensiunea si stenoza aortica si/sau mitrala sunt boli specifice care accelereaza degenerarea sistemului de conducere sau exercita un efect direct de calcificare si fibrozare a acestuia.
Blocul AV de grad I, denumit mai exact conducere AV prelungita, se caracterizeaza printr-un interval PR > 0,20 s. Deoarece intervalul PR este determinat de activarea atrii - nodul AV - retea His-Purkinje, intarzierea la oricare nil poate produce prelungirea intervalului. In prezenta unui complex QRS cu durata normala, prelungirea intervalului PR peste 0,24 s este aproape invariabil produsa de intarzierea impulsului la nilul nodului AV. Daca durata QRS este prelungita, intarzierea poate fi produsa la oricare dintre nilurile enumerate mai sus. Prelungirea conducerii la nilul sistemului His-Purkinje se insoteste intotdeauna de prelungirea duratei complexului QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR. Totusi, locul precis al intarzierii poate fi silit numai prin inregistrari intracardiace.
Blocul AV de grad II (bloc AV intermitent) consta in lipsa de transmitere la ntriculi a unora dintre impulsurile atriale. Blocul AV de grad II tip Mobitz I (blocul AV tip Wenckebach) se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului PR, pana la blocarea unui impuls atrial (ura 230-7A). Pauza care urmeaza este mai mica decat o pauza compensatorie (mai mica decat doua intervale sinusale normale), iar intervalul PR al primului impuls condus este mai scurt decat cel al ultimului impuls condus anterior de unda P blocata. Acest tip de bloc este aproape intotdeauna localizat la nilul nodului AV si se asociaza cu un complex QRS cu durata normala. El este intalnit mai ales ca o anomalie tranzitorie in infarctul miocardic inferior sau in intoxicatia medicamentoasa cu digitala, cu beta-blocante si, ocazional, cu blocanti ai canalelor de calciu. Acest tip de bloc poate fi intalnit, de asemenea, la subiectii normali cu tonus vagal crescut. Desi blocul AV de gradul II tip Mobitz I poate progresa spre bloc total, acest fenomen este neobisnuit, exceptand localizarile inferioare ale unui infarct miocardic acut. Chiar si atunci, blocul este de obicei bine tolerat, pentru ca pacemaker-ul de scapare se situeaza in zona proximala a fasciculului His si produce un ritm sil. in consecinta, aparitia blocului AV de gradul II tip Mobitz I necesita rar un tratament agresiv. Atitudinea terapeutica depinde de raspunsul ntricular si de simptomatologia pacientului. Daca frecnta ntriculara este adecvata, iar pacientul este asimptomatic, observarea tulburarii de conducere este suficienta.


Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari anterioare ale intervalului PR (ura 230-7.B). El se datoreaza in general afectarii sistemului His-Purkinje si se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS. Este foarte importanta recunoasterea acestui tip de bloc, datorita trecerii sale frecnte in bloc total, cu un ritm de scapare insil, lent si rar. In aceasta situatie este necesara imtarea unui pacemaker. Blocul AV tip Mobitz II poate apare in infarctul anteroseptal sau in bolile primare sau secundare, sclerodegenerati sau calcifiante ale scheletului fibros al inimii. Blocul AV de grad inalt -cum mai este denumit - contine doua sau mai multe unde P consecuti blocate, dar conducerea intermitenta poate fi demonstrata. Blocul apare de obicei in sistemul His-Purkinje, dar poate fi prezent, de asemenea, un bloc simultan in nodul AV. Indiferent de locul de origine a ritmului de scapare, in cazul in care frecnta este joasa si pacientul este simptomatic, se impune cardio stimul are a.
Blocul AV de grad III consta in lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ntriculi. Daca complexul QRS al ritmului de scapare are durata normala, apare la o frecnta de 40-55 batai pe minut si creste la atropina sau la efort, blocul AV nodal este probabil. Blocul AV complet congenital este de obicei localizat la nilul nodului AV (ura 230-8). in cazul in care sediul blocului este la nilul fasciculului His, ritmul de scapare este de obicei mai putin influentat de atropina sau de efort. Daca complexul QRS al ritmului de scapare este larg si se insoteste de o frecnta < 40 batai pe minut, sediul blocului este de obicei la nilul sau distal de fasciculul His, iar pacientul necesita imtarea unui pacemaker pentru ca in aceasta situatie ritmul de scapare este insil. La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intalni conducerea retrograda ntriculo-atriala. in aceste cazuri, imtarea unui pacemaker ntricular simplu poate duce la aparitia "sindromului de pacemaker\" ( mai jos). Pacemaker-ele bicamerale elimina aceasta problema.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor