mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Angiografia cardiaca
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Angiografia cardiaca
» Disfunctia nodulului sinusal

Disfunctia nodulului sinusal







Nodului sinusal este, in conditii normale, pacemaker-ul dominant al cordului, deoarece viteza sa de depolarizare este cea mai mare dintre toate celulele cardiace cu automatism. El raspunde la modificari ale tonusului sistemului nervos autonom, ceea ce explica accelerarea frecntei cardiace in timpul efortului si incetinirea acesteia la repaus sau in somn. Cresterea frecntei ritmului sinusal rezulta, in mod normal, ca urmare a cresterii tonusului simpatic, care actioneaza prin intermediul receptorilor beta-adrenergici si/sau a descresterii tonusului parasimpatic, care actioneaza prin intermediul receptorilor muscarinici. incetinirea ritmului cardiac se datoreaza, in mod normal, modificarilor opuse ale acestor sisteme. La adulti, frecnta sinusala in conditii bazale este de 60-l00 batai pe minut. Se defineste ca bradicardie sinusala o frecnta sinusala mai mica de 60 batai pe minut, iar tahicardie sinusala, o frecnta mai mare de 100 batai pe minut. Oricum, exista mari variatii printre subiecti, frecntele sinusale mai mici de 60 batai pe minut neinsemnand neaparat o situatie patologica. De exemplu, atletii antrenati prezinta adesea, in repaus, o frecnta sinusala mai mica de 50 batai pe minut, datorita tonusului vagal crescut. Varstnicii au, de asemenea, bradicardie sinusala in repaus.


ETIOLOGIE Disfunctia de nodul sinusal se intalneste adesea la varstnici, ca fenomen izolat. Desi intreruperea irigatiei nodulului sinusal poate duce la disfunctia acestuia, totusi corelatia dintre obstructia arterei nodulului sinusal si evidentierea clinica a disfunctiei nodului sinusal este rara. O serie de afectiuni se asociaza cu disfunctia nodulului sinusal, cum ar fi amiloidoza la varstnici sau alte boli asociate, cu infiltrarea miocardul atrial. Bradicardia sinusala se asociaza cu hipotiroidismul, bolile hepatice avansate, hipotermia, febra tifoida si bruceloza; ea survine in timpul episoadelor de hipervagotonie (sincopa vasovagala), hipoxie sera, hipercapnie, acidemie si hipertensiune acuta. Totusi, in marea majoritate a cazurilor de boala a nodului sinusal nu se poate evidentia o cauza specifica. MANIFESTARI Chiar daca bradicardia sinusala marcata (< 50 batai pe minut) poate produce oboseala si alte simptome datorate unui debit cardiac inadecvat, cel mai frecnt disfunctia nodului sinusal se manifesta prin ameteli, presincope sau sincope. Aceste simptome apar de obicei ca urmare a unor pauze sinusale paroxistice prelungite, cauzate de incapacitatea nodulului sinusal de a genera impulsuri (oprire sinusala) sau de blocarea transmiterii acestor impulsuri la tesutul atrial inconjurator (bloc de iesire sinusal). In ambele situatii, manifestarea electrocardiografica este o perioada prelungita (> 3 s) de asistolie atriala. La unii pacienti, disfunctia de nodul sinusal se insoteste de tulburari de conducere AV. Concomitent cu absenta activitatii atriale, pacemaker-ii mai jos situati nu reusesc sa intervina in timpul pauzei sinusale, rezultand perioade de asistolie ntriculara si sincope. Ocazional, disfunctia de nodul sinusal se poate manifesta printr-o accelerare inadecvata a ritmului sinusal ca raspuns la stres, cum ar fi efortul sau febra. La unii pacienti, manifestarile apar la administrarea unor medicamente cu actiune asupra cordului, ca: glicozide tonicardiace, beta-blocante, rapamil, chinidina sau alte medicamente antiaritmice. Aceste medicamente care nu provoaca disfunctia de nod sinusal la subiectii normali, pot scoate in evidenta aceasta afectiune la indivizii susceptibili.
Sindromul sinusului bolnav se refera la o combinatie de simptome (ameteli, confuzie, oboseala, sincope si insuficienta cardiaca congestiva) cauzate de disfunctia nodulului sinusal si se manifesta prin bradicardie sinusala sera, bloc sinoatrial sau oprire sinusala. Uneori este dificil de demonstrat ca aceste simptome sunt cauzate de o disfunctie a nodulului sinusal, deoarece ele sunt nespecifice iar manifestarile electrocardio-grafice sunt de multe ori intermitente.
Tahiaritmiile atriale, cum ar fi fibrilatia atriala, flutter-ul atrial sau tahicardia atriala se pot insoti de disfunctia nodulului sinusal. Sindromul bradicardie-tahicardie se refera la o aritmie atriala paroxistica, urmata dupa oprire de pauze sinusale lungi (ura 230-4), sau la o aritmie in care exista perioade alternati de tahiaritmie si bradiartimie. Sincopele sau presincopele se produc deoarece nodului sinusal este incapabil sa-si reia functia de automatism dupa intreruperea tahiaritmiei atriale.


DIAGNOSTIC

Blocul sinoatrial de iesire de grad I inseamna o alungire a timpului de conducere de la un nodului sinusal la tesutul atrial inconjurator. El nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafata si necesita inregistrari intracardiace invazi ( mai jos). Blocul sinoatrial de iesire de grad II inseamna o blocare intermitenta a unui impuls sinusal in trecerea sa spre tesutul atrial; se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P (ura 230-5). Blocul sinoatrial de iesire de grad III sau complet se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale sau prin aparitia unui pacemaker atrial ectopic. Pe ECG standard el nu poate fi diferentiat de oprirea sinusala, doar inregistrarea intracardiaca directa a activitatii nodului sinusal permite distinctia lor. Sindromul bradicardie-tahicardie se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor ( ura 230-4). De cele mai multe ori, este vorba de flutter atrial sau fibrilatie atriala, desi orice tahicardie in timpul careia sunt activate atriile poate supresa prin suprastimulare nodul sinusal ducand la aparitia manifestarilor clinice ale acestui sindrom.
Cea mai importanta etapa in diagnostic o constituie corelarea simptomelor cu inregistrarile ECG care indica disfunctia nodului sinusal. Monitorizarea Holter ambulatorie ramane esentiala in evaluarea functiei nodului sinusal, dar multe episoade sincopale survin paroxistic si imprevizibil, astfel ca una sau mai multe monitorizari Holter de 24 h nu reusesc intotdeauna sa inregistreze un episod simptomatic. Adesea este utila urmarirea raspunsului cardiac la compresia sinusului carotidian si la "denervare\" farmacologica. Compresia sinusului carotidian este utila in mod special la pacientii la care ametelile sau sincopele paroxistice pot aparea in cadrul unui sindrom de hipersensibilitate a sinusului carotidian ( modulul 20). La acesti pacienti, raspunsul poate fi dramatic, cu pauze sinusale mai mari de 5 secunde. in mod normal, masajul unilateral al sinusului carotidian timp de 5 secunde duce la pauze sinusale < 3 secunde. Totusi, la varstnici, aceste pauze depasesc frecnt 3 secunde si nu reprezinta neaparat un test diagnostic semnificativ. La toti pacientii este important sa se realizeze corelatia dintre simptome si datele de ECG. Alte teste noninvazi ale functiei nodului sinusal sunt utilizarea agentilor farmacologici, pentru a aprecia influenta simpaticului si a parasimpati-cului asupra activitatii nodulului sinusal. Se pot aplica unele manevre fiziologice sau farmacologice (singure sau in combinatie), cu efect vagomimetic (manevra Valsalva sau hipertensiunea indusa cu fenilefrina), vagolitic (atropina), simpatomi-metic (isoprotenerol sau hipotensiune indusa cu nitroprusiat) sau simpatolitic (blocanti beta-adrenergici). Aceste studii incearca sa aprecieze raspunsul nodulului sinusal la stimularea sau inhibitia autonoma, caracterizand astfel statusul reglarii autonome a nodulului sinusal. Anomalii ale controlului autonom al nodulului sinusal apar in special la pacientii la care bradicardia sinusala asimptotica este dodita.


Frecnta cardiaca intrinseca Reprezinta o manifestare a activitatii primare a nodulului sinusal, iar determinarea ei necesita o blocare chimica a influentelor sistemului nervos autonom asupra cordului cu o combinatie de atropina si (3-blo-cant. Valorile normale ale frecntei cardiace intrinseci (in batai pe minut) se obtine din formula 118,1 - (0,57 x varsta). Utilizarea blocadei autonome poate imparti pacientii cu bradicardie sinusala asimptomatica in doua grupuri: un prim grup, cu disfunctie primitiva de nod sinusal (frecnta cardiaca intrinseca joasa) si al doilea grup, cu dezechilibru autonom (frecnta cardiaca intrinseca normala). Blocada autonoma este utila mai ales in asociere cu teste invazi de evaluare a functiei nodulului sinusal ( elul 230-l). Blocada autonoma poate incetini conducerea la pacientii cu boala intrinseca a tesutului de conducere si trebuie incercata doar in conditii de monitorizare si de tratare rapida a entualelor aritmii.
Timpul de recuperare a nodulului sinusal Acest timp se masoara urmarind raspunsul nodulului sinusal la stimulare atriala rapida (ura 230-6). La oprirea stimularii atriale se produce o pauza inainte de reluarea spontana a ritmului sinusal, numita timp de recuperare a nodulului sinusal (TRNS). Atunci cand TRNS este prelungit, el mimeaza pauza sinusala prelungita intalnita in sindromul bradicardie-tahicardie, dupa oprirea tahiaritmiei atriale ( ura 230-4). Timpul de recuperare a nodulului sinusal este in mod normal corectat de ritmul sinusal spontan si este in mod normal mai mic de 550 ms. La pacientii cu disfunctie de nodul sinusal simptomatica se observa de multe ori alungirea timpului de recuperare a nodulului sinusal. Pacientii cu frecnta cardiaca intrinseca scazuta prezinta de obicei TRNS anormal, in timp ce la cei cu frecnta intrinseca cardiaca normala, timpii de recuperare sunt normali.
Timpul de conducere sino-atrial Masurarea timpului de conducere a impulsului de la nodului sinusal la atriu permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de formare a impulsului la nilul nodulului sinusal. Timpul de conducere reprezinta jumatate din diferenta dintre pauza care urmeaza la intreruperea unei scurte perioade de stimulare (pacing) si lungimea ciclului sinusal. Electrograma nodulului sinusal poate fi inregistrata direct cu ajutorul unui electrod cateter plasat in imediata apropiere a nodulului sinusal si se poate realiza o masuratoare directa a conducerii sino-atriale.
EVALUARE Studiul electrofiziologic al disfunctiei nodulului sinusal trebuie efectuat la pacientii cu simptome evocatoare si la care nu exista o documentare electrocardiografica a aritmiei responsabila de aceste simptome, chiar dupa monitorizare Holter prelungita. Pacientii asimptomatici cu bradicardie sinusala nu necesita testare electrofiziologica, deoarece oricum nu se va indica nici un tratament. in mod similar, pacientii simptomatici cu inregistrari ECG care arata asistolie, bloc sinoatrial, oprire sinusala sau sindrom bradicardie-tahicardie nu necesita testare electrofiziologica pentru silirea diagnosticului. Oricum, in cazul pacientilor simptomatici, dar fara o aritmie documentata, evaluarea electrofiziologica a functiei nodului sinusal poate aduce informatii utile pentru alegerea tratamentului adecvat.
Rezultatele testelor privitoare la functia nodului sinusal trebuie interpretate cu grija. Disfunctia nodului sinusal coexista frecnt cu alte tulburari, cum ar fi cele ale conducerii atriontriculare, care pot provoca simptome cum ar fi sincopele. Evaluarea electrofiziologica a pacientilor cu sincope de cauza neprecizata nu trebuie sa se termine odata cu demonstrarea disfunctiei nodului sinusal sau cu demonstrarea hipersensibilitatii sinusului carotidian. In schimb, este necesar un studiu electrofiziologic complet, incluzand inregistrari la nilul fasciculului His si stimulari programate atriale si ntriculare ( modulul 231), studii care ar putea descoperi anomaliile electro fiziologice asociate raspunzatoare de producerea acestor simptome.

TRATAMENT
Cardiostimularea permanenta prin pacemaker ( . 1389) reprezinta tratamentul principal al pacientilor cu disfunctie simptomatica de nod sinusal. Pacientii cu episoade intermitente de bradicardie sau de oprire sinusala si cei cu forma cardioinhibitorie a sindromului de sinus carotidian hipersensibil beneficiaza cel mai mult de imtarea unui pacemaker ntricular permanent. Acest dispozitiv este foarte eficient, relativ ieftin si suficient in prenirea simptomelor date de episoadele bradicardice. Pacientii



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor