ANATOMIA SISTEMULUI DE CONDUCERE in
conditii normale, functia de pacemaker a inimii se bazeaza pe activitatea nodulului sinoatrial (SA), care se afla situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava superioara. Nodului SA are o lungime de aproximativ 1,5 cm si o grosime de 2-3 mm si este irigat de artera nodulului sinusal, ramura din artera coronara dreapta (in 60% din cazuri) sau din artera circumflexa stanga (40%). Dupa ce impulsul iese din nodului sinusal si tesutul perinodal, el traverseaza atriul, ajungand la nivelul nodulului atrioventricular (AV). Irigarea nodulului Aprovine din artera coronara descendenta posterioara (90%). Nodul Ase situeaza la baza septului interatrial imediat deasupra inelului tricuspidian si anterior de sinusul coronar. Proprietatiile electrofiziologice ale nodulului Aconstau in conducerea lenta, responsabila de intarzierea normala a impulsului la nivel AV, intarziere exprimata de intervalul PR.
Fasciculul His ia nastere din nodului AV, traverseaza scheletul fibros al inimii si are o directie spre anterior, traversand portiunea membranoasa a septului interventricular. El are o dubla irigatie, provenind din artera nodulului Asi o ramura din artera coronara descendenta anterioara. Ramificarea fasciculului His (distal) da nastere la un numar mare de fibre, cu traiect pe marginea stanga a septului intraventricular, formand ramura stanga si o ramura mai subtire, cu traiect pe fata dreapta a septului, numita ramura dreapta. Arborizatia celor doua ramuri constituie reteaua distala His-Purkinje, care se extinde in cele din urma la endocardul celor doi ventriculi.
Nodului sinusal, atriul si nodului Asunt influentate in mod semnificativ de sistemul nervos autonom. Influentele vagale scad automatismul nodulului sinusal, incetinesc conduce-
rea si alungesc perioada refractara a tesutului din jurul nodulului sinusal; alungesc conducerea la nivelul nodulului Asi perioada refractara a acestuia; reduc in mod neomogen perioada refractara a tesutului atrial si incetinesc conducerea atriala. Simpaticul produce un efect opus.
