Necesarul de lichide si ritmul administrarii se sileste in raport cu raspunsul hemodinamic, apreciat prin masurarea frecventa a TA, PVC si diu-rezei. Respiratia, starea mentala si temperatura corpului trebuie de asemenea urmarite. Nu trebuie sa lipseasca masurarea saturatiei arteriale in oxigen cu ajutorul pulsoximetrului. intr-o prima instanta o buna orientare poate fi oferita de prezenta pulsurilor radial, femural si carotidian. Pulsul radial respectiv reapare si dispare la o
tensiunea arteriala sistolica de 80 mmHg, cel femural la 70 mmHg iar cel carotidian la 60 mmHg.
Resilirea lorilor normale ale parametrilor amintiti indica normalizarea sindromului hemodinamic si succesul desocarii. in cazul socului hemoragie sangerarea probabil este oprita. Resilirea sindromului hemodinamic, cu deteriorare ulterioara, semnifica o sursa acti de sangerare ce trebuie controlata operator. Daca insa parametrii vitali nu se imbunatatesc, in ciuda unei resuscitari sustinute, atunci fie sangerarea continua la o rata ce depaseste rata administrarii, fie cauza socului nu este doar partial hipovolemia. in acest din urma caz trebuie cautate pneumotoracele sub tensiune, tamponada cardiaca, socul cardiogen asociat unei leziuni traumatice a cordului sau unui infarct miocardic secundar hipo-tensiunii.In cazul monitorizarii PVC este mai important raspunsul la incarcarea cu lichide decat loarea masurata la un moment dat. in socul hipovolemic necomplicat masurarea presiunii capilare pulmonare cu cateterul Swan-Ganz nu este necesara si nu trebuie sa intarzie investigatiile diagnostice urgente sau interventia chirurgicala. Aceasta este justificata numai la bolnavii cu soc hipovolemic care necesita suport inotropic datorita insuficientei cardiace.
Determinarile de laborator trebuie sa includa gazele sangvine, ionograma si echilibrul acido-bazic, glicemia, coagularea, determinarea Ht si hemoglobinei.
Medicatia inotropica
Administrarea substantelor soactive este rareori necesara in socul hipovolemic. in mod exceptional, pentru perioada de transport, in absenta solutiilor perfuzabile sau la pacientul exsanghinat in iminenta de oprire cardiaca se poate utiliza un soconstrictor (noradrenalina, Efortil). De asemenea, ori de cate ori deficitul de volum se asociaza cu o rezer miocardica redusa se impune admnistrarea cardiotonicului (Digoxin, inotropice catecolaminice). Se pot utiliza cu acelasi rezultat adrenalina 1-l0 mg/ min, dopamina 1-20 mg/kg/min sau dobutamina 1-20 mg/kg/min.
Administrarea agentilor inotropici intra in discutie in fazele ansate ale socului, cand repletia vole-mica nu este urmata de un raspuns hemodinamic adect. Ca regula generala, cata vreme volumul circulator este inadect, terapia inotropica si so-acti trebuie temporizata, deoarece aceste medicamente pot sa mascheze socul prin cresterea TA fara sa corecteze starea de debit cardiac scazut si sa intarzie astfel o terapie volemica adecta.
