Definitie

 Sarcina este o stare fiziologica din viata femeii, perioada in care ciclul menstrual de 28 de zile este inlocuit de ciclul lung gestational de 280 de zile.

 Diagnosticul sarcinii este diferit in prima jumatate (I semestru = primele 4 ½ lunI) fata de semestrul II

 I semestru

 Avem doar semne materne - semne de probabilitate, ce nu sunt suficiente pentru diagnosticul de sarcina, ci trebuie coroborate cu date paraclinice pentru ca aceste semne pot apare si in alte situatii

Amenoreea

 Este un semn prezumtiv

 Poate fi intalnita si in alte situatii: lactatie, climacteriu, diverse tulburari endocrine
 Este un semn important la femeile cu cicluri menstruale regulate (la 28 zilE), la care o intarziere de 10 zile este sugestiva

Tulburarile neuro-vegetative

 Greturi, varsaturi matinale
 Somnolenta/insomnii, labilitate psihica, stari de oboseala, sialoree
 Modificarea gustului si mirosului - prezent in special la cele cu labilitate psihica
 Constipatia  impregnarii progesteronice si astfel relaxarii musculaturii netede

Tulburarile neuro-vegetative

 Tulburari de mictiune (polakiuriE) - congestii pelvine, compresiuni ale uterului pe VU; pe masura ce sarcina creste, uterul devine organ abdominal, polakiuria dispare si reapare la sfarsitul sarcinii prin compresiunea craniului pe VU
Toate aceste simptome nu sunt caracteristice sarcinii, ele putand aparea si in alte situatii

Examenul obiectiv

 Modificarile sanilor

- Cresterea in volum

- Hiperpigmentarea areolei mamare

- O retea venoasa mai evidenta - reteaua Haller

- Proeminente in zona areolei mamare - tuberculii Montgomery
- Zona tiroida - pigmentarea inegala in jurul areolei mamare
. Pigmentarea liniei albe abdominaleo Vergeturi abdominale
. Cloasma gravidica - la femei carentate multipare (pigmentarea feteI)

Inspectia OGE

 Congestie, coloratie violacee a mucoasei vaginale si a colului uterin = "semnul lui Chadwich" (1886); acest semn este constant, dar nu patognomonic; poate apare si in alte situatii (ex.: folosirea contraceptivelor E-P)

Tuseul vaginal asociat cu palparea abdominala

 Evidentiaza modificari ale uterului de:

- Marime

- Consistenta

- Forma

 Marime: uterul creste in volum

- Luna I = diametrul unei lamai

- Luna II = cat o portocala

- Luna III = cat un grepfuit

- Luna IV = devine organ abdominal (FU se afla la ½ distantei dintre ombilic si simfiza pubianA)

. Forma:

- Uterul negravid este piriform
- Uterul gravid devine globulos = prin fundurile de sac vaginale se simte uterul (semnul NoblE)
- Dezvoltarea asimetrica, intr-un corn uterin (semnul PiskacecK)
- La nivelul colului: senzatia de ramolire (de palpare a buzeI) = semnul Hegar I

Corpul uterin se mobilizeaza pe colul uterin, ca in jurul unei balamale (semnul Hegar II sau semnul balamaleI)

 Consistenta

- Imbibitie prin retentie hidrica in toate zonele uterului
- Uterul gravid este impastat si se mentine intre cele doua maini (uterul negravid scapa ca samburele unui frucT) = semnul Holzappfel
- In zona placentei, degetul patrunde ca intr-o smochina coapta = semnul Bonnaire
- La sfarsitul semestrului I = consistenta uterului devine elastica, datorita lichidului amniotic
Modificari de contractilitate uterina
 Contractilitatea uterina permite conturarea neta a uterului gravid
 Contractiile sunt neregulate si pot apare din saptamana a 6-a, sunt perceptibile, dar nu dureroase
 Cand uterul este masat, contractiile pot creste in amplitudine = semnul Palmer

Examene paraclinice

Examene biologice
 Se bazeaza pe prezenta, in urina femeii gravide, a hCG (secretata de citotrofoblasT)hCG = GP formata din 2 lanturi  si , subunitatea  este similara cu LH (hormonul luteinizanT), FSH, TSH, iar subunitatea  este specifica pentru hCG, este produs de tesut placentar normal (ziua 6-8 postconceptiE), mola hidatiforma, SE, corioepiteliom
Testele biologice folosesc diverse animale de experienta (soareci, iepuri, broscoI), sunt laborioase si nu se mai folosesc astazi (ex.: testul Galli-Mainini = pe broscoI)

Testele imunologice
 Se bazeaza pe identificarea hCG prin reactii Ag-Ac
 Sunt metode:
- Calitative = se bazeaza pe hemaglutinoinhibare fie a hematiilor, fie a particulelor de latex pe care s-a fixat in prealabil hCG si care sunt puse in contact cu serul cu anticorpi anti-hCG
- Aceste teste sunt fidele din ziua a 10-a de la fecundatie
 Un test (+) rezulta ca sarcina este probabila
 Un test (-) impune recoltare dupa cateva zile, pentru a putea recunoaste o sarcina care este prea mica
 Testele tip "barza" sau "Beta Quick" sunt rapide; constand intr-o banda de membrana, structurata in 2 linii paralele: una de Ac de soarece anti b (test LinE) si una cu Ac antisoarece (controle LinE)o La inceputul benzii este o linie absorbanta cu un rezervor care contine Ac uscati de soarece anti b hCG legat cu aur coloidal
In contact cu urina, anticorpii anti b hCG legati cu aur se leaga cu hCG din proba
Acest complex migreaza spre linia test, unde este capturat de Ac anti-hCG
Acumularea aurului coloidal in Linia Test conduce la aparitia unei linii roz
Excesul de Ac anti-hCG legati cu aur este capturat in Linia Control, determinand aparitia unei a 2-a linii roz care serveste si la controlul metodei
Se recomanda a se utiliza prima urina; daca proba nu se lucreaza imediat, se va lasa la 2-8 grade C, timp de 72 ore

Urina tulbure se va centrifuga sau filtra

Tehnica
 Se scoate banda si se tine de partea verde si se introduce in urina pana la linia "MAX"
 Se scoate dupa 10'' si se aseaza pe o suprafata uscata

 Se asteapta sa apara liniile colorate

 Depinzand de concentratia hCG, rezultatele (+) apar intre 30'' si 10'
 ! A nu se interpreta rezultatele dupa 10'
 Daca apare numai linia de control, rezultatul este negativ
 Daca apar ambele linii in nuantele de la roz la rosu, rezultatul este pozitiv
 In cazul in care linia de control nu este vizibila, rezultatul este neconcludent si testul trebuie repetat
 Testul "Beta Quick" detecteaza hCG in concentratii ³ 25 mlU/ml

Metoda cantitativa RIA (radioimunoassaY) determina fractiunea b si hCG
- Testul este pozitiv la 8-10 zile postconceptie, deci, inainte de aparitia amenoreei

- Permite dg:

. Sarcina normala

. Sarcina extrauterina

. Sarcina molara

- Alta metoda -RRA (radioreceptor assaY)

- Dozare hCG prin receptori membranari

- Precizia este de 100%

- Depisteaza valori > 200 UI/l
- Este folosita si in diagnosticul sarcinii: patologici, femeilor aflate in tratament pentru sterilitate
- Cost ridicat

- ELISA (Ensime Linked Immunoabsorbant AssaY)

- Este cea mai precisa si rapida metoda

- Ideala pentru dg. sarcinii

- Dozeaza cantitati < 10mlU/ml
- Pune dg sarcinii la 5 zile de la absenta menstruatiei
- FIA (Fluoro Immuno AssaY)
- Emisia substantei fluorescente este d.p. cu concentratia hCG din ser
- Dozarea concentratiei < 1mlU/ml
- Dureaza 2-3 ore, nu foloseste radioizotop si este foarte precisa
- Este folosita pentru detectarea si urmarirea concentratiei de hCG

HCG este folosit ca:

- Marker al sarcinii
- Pentru urmarirea pacientei cu boala trofoblastica
- Pentru a induce ovulatia datorita asemanarilor sale biologice cu LH

 In SE

- Valoarea hCG > 40 mlU/ml
- Progesteronul - valori ³ 25ng/ml - exclude in proportie de 98% SE
 Avortul spontan: scade nivelul seric al bhCG

 Sindromul Down

- S-a observat o crestere a concentratiei bhCG la mamele avand feti cu sindr. Down (se coreleaza cu varsta mamei, nivelul estriolului urinar si a-fetoproteina serica

 Boala trofoblastica

- Valori foarte inalte in serul sanguin al bhCG (> sute de mii sau milioane si la VG > 12 sapt.)
- Urmarirea evolutiei bolii trofoblastice si a eficientei tratamentului
EPF (Early Pregnancy FactoR)
- Permite dg sarcinii inaintea implantarii oului la 24-48h dupa fertilizare (este testul inhibarii rozeteI)
Ecografia
- Permite dg sarcinii la 2-3 sapt. VG (prin ecografie transvaginalA) si la 4-5 saptamani VG prin ecografie abdominalA)
- La 6-7 sapt. se observa BCF

 Ecografia permite aprecierea:

 SG, tonicitatii lui

 Feti unici sau multipli

 Calculul VG in functie de CRL, DBP, femur, CA, CC, DTT, DAT

 Localizarea placentei

 Malformatii (precocE)
 Permite efectuarea unor manevre invazive (ce se realizeaza sub ghidaj ecografiC) pentru diagnosticul diverselor malformatii:
- Amniocenteza

- CVS

- cordonocenteza

Diagnosticul sarcinii in al II-lea semestru
 Exista deja semnele fetale - de certitudine, date de prezenta fatului in uter:
- MAF = micsorarile active fetale

- BCF = bataile cordului fetal

- Balotarea fetala

MAF

 Sunt percepute de mama (de primipare la 4 ½ luni si de multipare la 4 lunI)

 Sunt percepute palpator de medic

 Sunt vizibile ecografic (de la 10 saptamanI)

BCF

 Se asculta cu stetoscopul obstetrical

 Au frecventa de 130-160 bat./min.

 Ritmul cardiac = echidistant embriocardic
 Se observa ecografic de la 7 saptamani si pot fi ascultate prin eco Doppler sau cardiotocografie
 Trebuie diferentiate de:o Pulsatiile aortei (la femeile slabE) sunt sincrone cu pulsul mameio Suflurile placentare

. se percep in zona de insertie a placentei

. sunt sincrone cu pulsul mameio Suflurile funiculare

. Sunt date de compresiunea vaselor ombilicale

. Sunt sincrone cu BCF
. Asincrone cu pulsul mameio Sufluri cardiace fetaleo Zgomote intestinale ale femeiio Pulsul temporalei examinatorului

Balotarea fetala

 Senzatie tactila, rezultata prin imprimarea unei secuse pe peretele lateral al uterului
 Fatul se deplaseaza in lichidul amniotic, rezultand o senzatie de plutire a unui bloc de gheata intr-un lichid
 Balotarea dubla = daca se intoarce si loveste a doua oara

Examenul ecografic
 In semestrul II ne confera mai multe date:
- VG

- Starea fatului

- Placentatia
- Permite vizualizarea: coloanei vertebrale si a celorlalte organe
- LA = masurarea lamei de lichid

Examenul radiologic
 Se foloseste putin, datorita riscurilor de iradiere a fatului pe sistemul hematopoetic

Determinarile hormonale (estrioL):

 Urina, sange, LA

Determinarile enzimatice
 LA = studierea raportului lecitina / sfingomielina pentru maturitatea fetala etc.
Calculul VG
 Se calculeaza in saptamani (40) sau zile (280)
 UM + 10 zile (+) 9 luni

 UM + 10 zile (-) 3 luni

Diagnosticul diferential al sarcinii

 In I semestru

- Amenoreea cu:

. tulburarile digestive

. apendicita, ulcer, colecistopatie
- Congestia mamara (in diverse patologii, premenstrualE)
- Marirea de volum a uterului cu alte cauze: tumori (fibrom, cancere, chiste de ovaR)
- Falsa sarcina = pseudoschizis (amenoree, obezitate, dezechilibru psihoemotional si neurovegetativ, meteorisM)
. In semestrul al - II-lea
- Datorita existentei semnelor de certitudine = dg. diferential nu mai este necesar

DIAGNOSTICUL CLINIC AL SARCINII

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor