Principiile organizarii regimului zilnic de actitate si odihna au fost expuse la modulul precedent consacrat scolarului mic, si nu mai revenim asupra lor decat pentru a sublinia ca isi pastreaza intru totul valabilitatea la adolescenta, cand importanta lor pentru apararea sanatatii mintale chiar creste. Interesul care se cune acordat regimului zilei deriva din solicitarea crescuta pe care o impune organismului studiul, devenit principala ocupatie. Totodata, preocuparile adolescentului sunt captate de interese multiple, ata lui psihica este bogata si complexa, sub dominatia idealului sau de a se afirma, de a ocupa in societate locul la care el considera ca-i dau dreptul capacitatile si talentele sale.
O data cu adolescenta, apare si se accentueaza criza de timp" care pune atatea probleme omului societatii modeme. Adolescentul incepe sa se ga ca nu mai are vreme, fie pentru studiu si formarea culturii sale generale, fie pentru odihna, somn si distractie, care, si ele, raspund unor necesitati acute ale organismului. Acest dezechilibru, care expune la urmari prind sanatatea fizica si mintala, poate fi corectat numai daca se pune mai multa ordine in ata de fiecare zi.
Principiile generale si jaloanele programului zilnic raman. in liniile lor mari, cele descrise la modulul precedent. Respectarea lor in anii dinaintea pubertatii este rasplatita acum, la adolescenta, prin crearea obisnuintei si chiar a necesitatii de a trai si lucra organizat, dupa program. Intern insa si cateva elemente noi, de care este obligatoriu sa se rina seama.
1. Daca in copilarie organizarea regimului zilnic si trasarea programului reveneau parintilor, acum lucrurile se schimba. Adolescentul este cel care hotaraste si trebuie lasat sa hotarasca sau, in orice caz, sa aiba impresia ca a hotarat el.
2. Adolescentul trebuie sa-si intocmeasca bugetul timpului pe baza unei normari dupa criterii pe care el este cel mai in masura sa le aprecieze. intr-un buget al timpului judicios alcatuit trebuie sa existe module pentru toate :actitatile, inclusiv pentru odihna si folosirea timpului liber.
3. Somnul continua sa aiba pentru adolescent o insemnatate primordiala. Din cele minimum 8 ore de somn nu se poate taia, sub nici un motiv, la bugetul timpului.
4. In programarea timpului consacrat studiului e bine sa se tina cont ca adolescentul inca nu a ajuns la capacitatea adultului de a lucra concentrat multe ore in sir. De aceea, sa nu fie neglijata introducerea unor pauze, care sa contrasteze cu studiul prin continutul lor placut si sa ocazioneze un minimum de miscare in aer liber. Aceasta din urma recomandare este cu deosebire valabila pentru adolescentii care manifesta prea de timpuriu o tendinta spre sedentarism, care nu se dezlipesc pe masa de lucru decat pentru a trece la alte lungi ore de nemiscare in fata telezorului.
5. Timpul liber joaca in ata adolescentului rolul covarsitor asupra caruia am insistat inca de la cel de-al doilea modul al.acestei carti. Aici initiativa lui trebuie sa se bucure de cel mai larg camp de manifestare, ceea ce nu-i dispenseaza pe cei mari, ci, dimpotriva, ii obliga la o observatie atenta, de la distanta cuvenita. Excesele trebuie, desigur, combatute si, la nevoie, chiar reprimate, dar inainte de a le boteza ca atare sunt de etat exagerarile, anatemizarea puritanista a unor tendinte juvenile care, judecate obiectiv si la rece", nu poarta in ele nimic realmente nociv.
Cei mari trebuie, de asemenea, sa se impace cu ideea ca adolescentul se simte mai bine si cu adevarat liber" in tovarasia celor de o varsta cu el si ca daca prefera sa se disocieze de familie, de exemplu cu ocazia plimbarii sau a excursiei duminicale, aceasta nu inseamna de fel o diminuare a afectiunii lui, o instrainare de parintii sai. Apoi, sa nu se uite ca la varsta afirmarii i a spiritului de independenta, orice indeletnicire interzisa risca sa capete gustul mult mai savuros al fructului oprit, ceea ce poale sa duca\' mai repede la rezultate opuse celor scontate.
6. La trezirea gustului in directia lecturii ajuta mult existenta unei biblioteci in familie, cu carti bune, imbratisand domenii cat mai variate.
A-l lasa pe adolescent sa aleaga singur intre cartile deliberat aduse acasa, a-l incuraja sa prospecteze librariile si bibliotecile va avea efect cu mai multa usurinta decat daca i se va pune direct o anumita sectiune in mana, cu porunca de a citi.
7. Formarea adolescentului in directia utilizarii inteligente a timpului liber este una dintre misiunile cele mai grele si delicate, care solicita parintilor discernamant si un tact infinit, o atitudine discreta si, totodata, un ochi mereu atent si gilent.
Culegerea roadelor dorite va fi inlesnita daca se va obtine aderarea adolescentului la o pozitie oarecum utilitarista, dar justificata, realista. Fiindca nu trebuie sa ezitam in a afirma. impreuna cu doctorul Jcan Rousselet, ca pana si reusita in ata depinde de cantitatea si de calitatea timpului liber!
