Pielea noastra, ca toata lumea vie, ca orice organism viu, are nevoie de umezeala pentru a duce o viata normala. Si in acelasi timp, supradozarea sau carentele substantelor esentiale sunt la fel de daunatoare Cum poti afla ce proceduri de hidratare trebuie sa urmezi pentru a-ti "satura\\\" pielea, dar sa nu ajungi la sugliit si imbuibare? Pentru a intelege acest lucru trebuie sa descoperi mecanismele datorita carora are loc hidratarea si umezirea tesuturilor pielii.
Echilibrul hidric al pielii este mentinut prin doua sisteme de baza:
Sistemul hidratarii interne (osmotice): apa patrunde prin peretii vaselor in denna, unde acidul giaiuronic o opreste asemenea unui tampon, transformand apa in gel. Apa care ramane se ridica spre suprafata pielii si se evapora prin stratul cornos al epidermei.
Sistemul hidratarii externe (fiziologice): cand apa ajunge la suprafata pielii o data cu aerul, solutiile cu apa, cosmeticele, in stratul cornos al epidermei este "intampinata\\\" de substante care o transforma-uree, acid pirolidoncarbonic, acid lactic etc. Moleculele prind H20 ravnit si o lin atat cat pot. Aceasta colaborare a moleculelor concentrate in
epiderma si care mentin apa se numeste "factorul natural de hidratare\\\" denumirea engleza NNF "natural nioisturizing factor\\\".
Cand echilibrul hidric este normal si aspectul pielii este normal, ea este neteda, mata, fara riduri si zone descuamate. Daca insa apare un dezechilibru - ti dea imediat ce nu va convine, ca si cum v-ati uita la o imagine in oglinda. Deshidratarea inseamna pierderea netezimii si a elasticitatii, aparitia unor mici crapaturi si deseuamare. Iar impreuna, toate aceste fleacuri neplacute pot conduce fa aparitia ridurilor.
Deshidratarea pielii este un fenomen care depinde de o multime de influente-acest lucru il cunosc si nespeciaiistii.Ingrijirea necorespunzatoare face ca substantele care mentin apa sa fie "eliminate\\\" din piele.
Cu varsta, factorul natural de hidratare al pielii scade.
Distrugerea stratului cornos, provocata de cauze externe si interne (ecologia proasta, stresul, bolile etc.) provoaca o puternica evaporare a apei de la suprafata pielii.
Tulburarea meolismului acizilor grasi nesaturati in organism provoaca la randul sau tulburarea productiei de
lipide in epiderma, in special a ceramidelor (keramidelor), si tocmai acestea apara pielea de actiunea epuizanta a mediului exterior.
In cazul scaderilor bruste de temperatura, al razelor
ultraviolete puternice, al ecologiei nesanatoase si al altor probleme destul de des intalnite in mediul nostru inconj urator, presiunea asupra pielii creste foarte mult. apa din ea se evapora foarte rapid. Daca presiunile sunt permanente se intelege care sunt pierderile de apa si, in consecinta, care sunt pierderile in aspectul exterior al pielii.
Putem oare sa invingem aceste influente daunatoare? Cu ce poate ajuta cosmetologia moderna biata noastra piele?
Din pacate, cosmetologia inca nu poate sa stimuleze artificial mentinerea echilibrului hidric din interior. Stiinta nu este capabila sa intensifice procesul care are loc in organismul nostru cu ajutorul acidului giaiuronic, si pentru a stimula patrunderea apei in epiderma din vase putem sa bem nu mai putin de 1 litru de apa minerala pe zi, sperand ca organismul singur va aa grija de "utilizarea\\\" ei. Totusi, cosmetologia a invatat sa mentina apa la suprafata pielii si nu intr-un singur mod, ci in doua.
Scutul extern: acesta este creat la suprafata pielii sub forma unei pelicule care va impiedica evaporarea apei din straturile inferioare ale epidermei.
Terapia de substituire: in preparatele pe care le foloseste aceasta metoda intra amestecuri hidroscopice (care mentin umezeala), scopul acestora fiind de a reface factorul natural de hidratare in stratul comos. Pentru o asemenea terapie este caracteristica folosirea substantelor apropiate de pielea noastra.
Ce fel de mecanisme folosesc diferitii hidratanti care sunt utilizati in cosmetologia contemporana? Pentru a alege un preparat cu un anume adaos trebuie prevazute rezultatele actiunii sale asupra organismului.
Potrivit afirmatiilor expertilor revistei "Kosmetik international\\\", preparatele pentru terapia de substituire sunt destul de variate.
Ce! mai bine se potrisc cele care au in NMF uree, acid pirolidoncarbonic, acid iactic etc.
Acidul gialuronic se distinge prin proprietati de neintrecut: 1 g transforma in gel 1 litru de apa! In acelasi timp, nu numai ca transforma apa in asemenea mod, dar si creeaza la suprafata pielii o pelicula care impiedica apa "sa iasa\\\" din straturile mai adanci. Acidul gialuronic creeaza un mediu umed care permite regenerarea celulelor si cicatrizarea ranilor.
Chitozanul, care se obtine din teasta din chitina a racilor, poata da un efect asemanator actiunii acidului gialuronic, chiar daca actiunea si puterea sa sunt mai slabe.
Proteinele lactice si de matase si aminoacizii fac din apa niste geluri destul de astringenle, ceea ce contribuie la mentinerea umezelii pentru o perioada mai lunga. Preparatele
cosmetice cu aceste componente sunt potrivite practic pentru orice tip de piele.
Glicerina este unul dintre cei mai chi hidratanti. Ea absoarbe foarte bine apa, insa are un neajuns puternic: ea aduna si extrage apa nu numai din mediul inconjurator, din aer, ci si din straturile profunde ale pielii. De aceea exista afirmatia ca folosirea glicerinei provoaca deshidratarea dernici. Unele firme chiar ii spun cumparatorului: "in preparatele noastre nu exista glicerina - ele sunt mai bune decat toate!\\\". insa stiinta nu a dodit deocamdata ca glicerina este daunatoare, de aceea acest punct de dere poate II discuil.
105
Propilenglicolul este apropiat de glicerina prin actiunea sa. in afara de aceasta, este un dizolvant puternic si de aceea se foloseste foarte mult in diferite preparate cosmetice. insa astazi este un component nu mai putin contestat decat glicerina. Unii specialisti il considera foarte toxic: pentru ca prin compozitia sa, propilenglicolul este asemanator cu etilenglicolul, iar acesta este un antigel, nu un hidratant. Altii insa considera ca diferenta in compozitia lor chimica scade toxicitatea, iar asemanarea lor nu presupune ca au si aceleasi proprietati.
Sorbitolul este unul dintre cei mai blanzi hidratanti. El apartine grupei zaharurilor, iar prin mecanismul de actiune este apropiat de aminoacizi: formeaza o pelicula foarte conforila, care nu dauneaza pielii si care pastreaza foarte muli timp apa in stratul cornos.
Un alt mijloc de pastrare a apei este crearea de pelicule pe piele. In preparatele pentru formarea peliculei de suprafata intra grasimi si ceara, uleiuri minerale, glicerina, combinatii organice de siliciu (dimetikon) si alte componente.
Pelicula pe care o formeaza grasimile saturate si uleiurile
minerale este. de regula, foarte compacta si are un asa-numit ,.efect de ocluzie\\\", adica "opreste\\\" apa in piele, ceea ce poate provoca edeme locale ale tesuturilor. Din cauza acestui neajuns, preparatele cu grasimi saturate (grasime de porc, ceara de albine, ulei de cacao) si uleiuri minerale nu se potrisc oricarui tip de piele.
Pelicula, creata de grasimile nesaturate si de acizii jrasi, este mai elastica si delicata decat la acizii saturati si uleiurile minerale - ea nu provoaca o ocluzie puternica, de :eea este potrivita pentru pielea de orice tip.
Preparatele care contin dimetikon sunt considerate itrivitc pentru orice tip de piele, chiar si pentru cea uscata si sensibila. Aceasta substanta nu lasa apa sa se cvapore si o mentine pentru mai mult timp in stratul cornos al epidermei. Trebuie sa am in dere insa ca asemenea amestecuri nu se spala cu apa, ci ele trebuie indepartate numai cu ajutorul preparatelor cosmetice care contin grasimi. De aceea, dimetikonul este introdus in special in cremele si mastile de zi.Intr-un cuvant, sunt destul de multe posibilitati de hidratare a pielii pentru cei care sunt la curent cu ultimele descoperiri ale cosmetologiei. Asifel, putem actiona dupa principiul "canta, plimba-tc in voie, pielea mea\\\"? Sa cumparam masti superliidraiante, sa ne scaldam in ele pana ne inecam?
Un bun specialist stie ca hidratarea incorecta nu rezolva problema deshidratarii pielii, dimpotriva, poate provoca aparitia unor noi "dureri de cap\\\". inainte de a alege preparatele este important nu numai sa ne silim tipul de pielii, dar si sa stim in ce stare se afla ea. Un asemenea diagnostic este de competenta unui profesionist. Pentru aceasta trebui parcurs un test scurt, trebuie sa raspundem si la intrebarile suplimentare despre cum reactioneaza pielea la diferitele substante si proceduri.
Daca, de exemplu, pielea este subtire, inlisul sau gras a fost distrus, dar bariera epidennei este intreaga, atunci se simte o usoara strangere dupa spalare, insa reactioneaza rar la iritatiile externe de genul scaderii temperaturii si aerului uscat. Unui asemenea tip de piele i se recomanda folosirea preparatelor pe baza de grasimi saturate si ceara: acestea creeaza o pelicula densa care inlocuieste pelicula de aparare distrusa si ajuta la producerea lipidelor in epiderma.
Dar daca pielea este uscata si sensibila, cu bariera epidermei distrusa, atunci ea, dimpotriva, nu suporta grasimile saturate: pelicula densa care "blocheaza\\\" apa impiedica procesul de regenerare a celulelor. Acestui tip de piele ii sunt necesare preparatele cu grasimi nesaturate, ceramide, aminoacizi, zaharuri. Acestea ajuta la refacerea barierei epidermei.
Cum sa distingi o piele uscata sensibila de una numai uscata? Intreaba-l pe cosmetolog. Iar dupa aceea, in functie de diagnosticul sau, indreapta-ti pasii catre magazin - dupa produse cosmetice care vor inlatura uscaciunea si disconfortul.
Preparatele pentru hidratarea pielii au diferite consistente.
Gelul este un preparat care nu contine adaosuri de grasime. Proprietatile lui hidratante sunt destul de ridicate, in principal prin crearea unei pelicule la suprafata pielii. Gradul de hidratare a pielii depinde de substantele care se folosesc ca baza pentru gel. Particularitatile tuturor gelurilor:In cazul pielii ele pot da senzatia de strangere; in anotimpul rece, folosirea lor trebuie limitata. Profesionistilor nu le prea plac preparatele sub forma de gel - este posibil ca aceasta sa fie o prejudecata. insa multi considera ca "gelurile strang pielea intodeauna\\\". Printre altele, un asemenea efect este legat cel mai adesea de aceea ca preparatul nu este corect ales.
De exemplu, celulozele industriale (metilceluloza. carboxi metil celuloza, etilceluloza etc.) creeaza solutii astringente si o pelicula compacta. insa un gel cu aceasta baza are un neajuns vizibil: daca este intins pe piele intr-un strat putin mai gros. useandu-se, el va aluneca. Pe o asemenea suprafata, sa aplici un machiaj decorativ este. putin spus, o problema. Si inca ceva: daca umiditatea aerului este destul de scazuta, atunci si proprietatile hidratante ale gelului cu celuloza scad de asemenea.
Produsele in care ca baza pentru gel se folosesc componente ale algelor marine - alginati si karagenati, si de asemenea geluri cu carbopol si pectine industriale sunt mai blandeti potrivite pentru schimbare.Insa cele mai eficiente sunt preparatele care contin acid gialuronic si chitozan - proprietatile lor hidratante nu depind de umiditatea aerului.
Proprietatile hidratante ale oricarui gel cresc daca in reteta sunt introduse ureea, acidul Iactic, alantoina.
Crema emolienia este emulsia traditionala ulei-in-apa. adica mai multa apa in compozitia ei. Prin aplicarea produsului pe piele, apa se evapora, iar pelicula fina din acizi grasi ramane la suprafata, dandu-i pielii un aspect mat si impiedicand evaporarea apei din epiderma. Cosmeticienii folosesc emulsiile cu placere: ele sunt usor de aplicat, se aplica bine pe piele, o inmoaie si o netezesc.
Particularitatile cremelor emoliente: nu se prea potrisc pielii grase cu fenomene de seboree, pentru ca, creand pelicula, pot impiedica scurgerea grasimii cutanate si pot provoca inflamatie.
Proprietatile hidratante ale emulsiilor sunt accentuate de substantele care intra in compozitia factorului natural de hidratare. Un asemenea produs este folosit cel mai adesea in calitate de crema de zi - baza pentru machiaj.
Daca in reteta sunt introduse emulgatori activi (substante acti de suprafata, in special laurilsulfat de sodiu; unii produsi ai glicerinei), atunci preparatul nu trebuie aplicat pe pielea uscata si sensibila, cu bariera de aparare distrusa - ea poate suferi chiar mai mult.
Laptele hidratant este, in esenta, tot o crema emul si fi anta, lichida, hidratanla, insa cu un continut mai mare de apa.
Particularitati: ci are de obicei proprietati hidratante mai puternice, este bine tolerat chiar si de pielea grasa. Totusi nu este prea usor de folosit pentru ca se prelinge pe suprafata pielii si se consuma foarte repede. Probabil de aceea la cosmetologii mai economi,
laptele este mai putin popular decat crema emolianta groasa.
Tonicul este un lichid tonifiant nealcoolic, care contine substante care pastreaza apa.
Particularitati: tonicele nu se folosesc independent, ci ca procedura hidratanta suplimentara pentru pielea deshidratata. Este foarte bine daca se folosesc vara, pentru ca racoresc pielea. Mastile sunt dintre cele mai acti preparate hidratanie. Ele au un efect imediat care se pastreaza destul de mult. Sunt considerate cele mai populare proceduri in saloane. Mastile sunt de diferite tipuri si consistente:
Gelurile (jeleurile) - dupa reteta practic nu se disting de gelurile pentru ingrijirea zilnica a pielii. Contin mai multe componente activ hidratante si baze pentru geluri, de aceea au o consistenta mai vascoasa.
Cremele - reprezinta niste creme mai groase, in componenta carora intra umpluturi inerte (
argila alba, oxid de zinc s.a.). Au o textura mai compacta.
Pastele - pe baza de argila alba. in ele intra diferite substante acti (uree, alantoina, acid lactic s.a.). Asemenea masti hidrateaza pielea numai atunci cand sunt umede. Cand masca s-a uscat, isi schimba functia - acum ea strange porii. Cu argila - pe baza de argila naturala, in aceeasi masura si diferite tipuri de namol (loes. sapropel). pe baza de namol terapeutic {namol de la Marea Moarta, izvoare termale) ele. Ca si mastile sub forma de pasta, cele cu argila hidrateaza pielea numai atunci cand sunt umede.
Astfel, pentru a obtine un cfcct maxim in hidratarea pielii, trebuie mai intai sa cunoastem caracterul ei si particularitatile. De aceea nu evitati consultatia unui specialist - va este necesara nu numai pentru procedurile hidratante, ci si pentru cele nutriti.
