Cafeaua, cacaua, ceaiul sunt alimente ce contin al-caloizi cu influenta asupra sistemului nervos.
Cafeaua, ceaiul si cacaua isi datoresc savoarea de care se bucura, produselor de torefactie si substantelor ce le contin (cofeina din cafea si ceai, theobromina din cacao). Produsi! de torefactie apar in cursul prajini boabelor si lor li se atribuie gustul placut.
Cofeina din cafea excita centrii vasomotori si dilata vasele coronare si favorizeaza contractiile inimii, scurtand diastolele. Cofeina mareste randamentul psihic. Produsii de torefactie exercita o actiune stimulatoare asupra scoartei cerebrale si au o actiune moderata si asupra secretiei gastrice. Abuzul de ceai si cafea da stari de intoxicatie, manifestate prin insomnii, neliniste, inapetenta, dureri de inima, slabire generala.
Ceaiul este o bautura foarte placuta. El are o culoare cu atat mai inchisa si gustul mai astringent, cu cat este mai concentrat, deci cu cat frunzele au stat mai mult in contact cu apa.
Ceaiul concentrat are o actiune constipanta. O ceasca de cafea contine tot atata cofeina cat una de ceai si totusi actiunea excitanta a ceaiului este mai slaba, deoarece in ceai cofeina este combinata cu acid tanic. Aceasta combinatie este precipitata de acidul clorhidric din stomac si astfel ii diminueaza efectul excitant.
Ceaiul este bautura cea mai bine suportata in aproape toate dietele.
Cacaua contine theobromina cu efecte analoage cu cele ale cofeinei. Cacaua este folosita in unele diete, datorita valorii sale alimentare considerabile fiind bogata in lipide (100 g cacao furnizeaza 74 Cal).
Bauturile alcoolice si efectele lor asupra organismului. Ele rezulta din fermentarea zaharului, sau a amidonului unor cereale, fructe sau cartofi. Bauturile alcoolice se absorb prin mucoasa gastrica si duodenala foarte rapid. Viteza de absorbtie depinde de cantitatea in al-, cool a bauturii ingerate, de prezenta sau absenta bauturilor in stomac, precum si de felul lor. Grasimile si substantele proteice pot intarzia absorbtia. Cresterea concentratiei alcoolului ingerat favorizeaza absorbtia rapida pentru ca molecula alcoolica e mica si solubilitatea in apa e mare.
Alcoolul absorbit se distribuie in toate tesuturile si lichidele organismului. Repartizarea in tesuturi depinde de bogatia lor in apa sau grasimi. Lipidele creierului retin cantitati mari de alcool. Acesta se datoreste si bogatei sale vascularizatii.
Gradul de impregnare cu alcool in ordine descres-canda este urmatorul: sange, creier, rinichi, plamani, inima, muschi,.ficat, tesut adipos, os.
Alcoolemia - concentratia alcoolului in sange, atinge maximum dupa 30-120 de minute de la ingesta. Din cantitatea de alcool absorbita 90-98o/0 se oxideaza iar restul se elimina prin urina, respectiv, saliva si transpiratie. O alcoolemie de 1 g%o se realizeaza prin ingerarea a 1 g alcool/Kgcorp. Bauturile concentrate se absorb mai repede. La un adult cu o greutate medie de 70-80 Kg daca consuma 45 g alcool, pe stomacul gol, apare o alcoolemie de 0,65-0,90 g%o. Daca e consumat odata-cu alimentele alcoolemia va scadea la jumatate.
Capacitatea de oxidare a alcoolului creste cu varsta.
Meolizarea alcoolului trece prin urmatoarele etape: sub actiunea alcool dehidrogenazei din ficat alcoolul se transforma in aldehida acetica (ea e responsabila de simptomele clinice pe care le prezinta persoana aflata sub influenta alcoolului). in alta etapa aldehida acetica e transformata in acetat care, prin transformari succesi, ajunge la bioxid de carbon si apa. Procesul se face cu consum mare de energie si reprezinta un mijloc de detoxifiere al organismului. El are loc in ficat, deci acesta va fi organul cel mai afectat in cazul abuzului de alcool.
In starea de intoxicatie cronica organismul castiga obisnuinta la consumul de alcool si simte nevoia imperioasa de a ingera bauturi alcoolice deoarece consumul ii da senzatia de satisfactie si de relaxare.
Consumul cronic de alcool are consecinte gra asupra organismului. Alcoolismul se considera o afectiune ce ocupa locul al 4-lea in morbiditate, pe mondial, dupa bolile cardio-vasculare, afectiunile psihice si cancer.
Alcoolul eliminandu-se relativ repede, nu se acumuleaza in organism, nu determina o intoxicatie cronica. decat prin repetarea consumului, incet ("poti deni alcoolic fara sa fi fost beat niciodata" - Marchand, cit. de V. Belis).
Alcoolismul dupa Ledermann e definit prin 3 factori: deteriorare psihica, comiterea de acte antisociale si nevoia imperioasa de consum excesiv de baturi alcoolice.
Alcoolicul prezinta alterarea personalitatii schimbari de atitudini,- comportament grandoman sau agresiv, pierderea simtului autocritic, delasare, dorinta exagerata de autonomie, labilitate afectiva, impulsivitate si dezinteres pentru problemele celor din jur.
Alcoolismul apare in majoritatea cazurilor la oameni de varsta medie, cu traume psihice si stari stressante. Aceasta atesta rolul factorilor sociali in aparitia alcoolismului. Cu cat individul incepe sa consume alcool mai tarziu, cu atafse instaleaza mai repede toleranta si rezistenta mai mare a oaganismului fata de alcool.
Tulburarile patologice ce apar in caz de alcoolism, cronic se datoresc disfunctiei hepatice si leziunilor gas-trointestinale. Se produc tulburari de memorie, confa-bulatie, scaderea in volum a masei musculare, tulburari de sensibilitate, delirium tremens (psihoza alcoolica). Afectiunile \'hepatice se traduc prin incarcarea grasa a ficatului si in final ciroza, ce apare la 50% din alcoolici, in dezvoltarea cirozei rol determinant are cantitatea de alcool consumata zilnic. Daca consumul este" este intre 80-160 g de alcool zi, riscul cirozei este foarte mare. La un consum de 80 g/zi apare miocardiopatia alcoolica, insuficienta cardiaca, dilatatia inimii, marirea ficatului, edeme periferice si viscerele. Tulburarile functiei miocardului au fost puse in legatura cu hipovitami-tioza B1 la alcoolici, vitamina indispensabila in meolismul glucidic, ori glicogenul e factor esential in contractiile miocardului. Hipertensiunea arteriala este frecnta la alcoolici, unora le produce moarte subita.
Cel mai afectat organ este creierul. Functiile cerebrale sunt deprimate, atentia, capacitatea de concentrare si controlul inhibitiei.
Aceasta dodeste ca alcoolul nu creste capacitatea intelectuala sau fizica ci din contra, determina pierderea autocontrolului. Viteza de reactie scade, iar perioada de latenta, ceea ce duce la pierderea coordonarii motorii. Individul pierde capacitatea de discriminare, perspicacitatea si sobrietatea.
S-a constatat ca alcoolul deprima migratia globulelor albe spre zonele unde exista o inflamatie, ceea ce explica slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
Semnele intoxicatiilor alcoolice acute. Concentratia alcoolului intre 0,50-1 g%0 nu da semne de intoxicatie, cea intre 1-1,5%0 prezinta semne certe. La concentratia de 2-2,5%0 apare starea de betie; la cea cuprinsa intre 3-3,5%0 se manifesta somnolenta si starea subcomatoa-sa. Peste 4%0 e concentratie mortala prin paralizie car-diorespiratorie.
La aceste nile de alcoolemie corespund diferite faze clinice ale intoxicatiei alcoolice acute;
- excitarea functiilor intelectuale, logoree, acte impulsi, scaderea autocontrolului;
- afectarea inteligentei si motricitatii - acum se produc accidentele rutiere prin alterarea atentiei si a memoriei, tulburari vizuale si auditi, vorbire incoerenta:
- faza comatoasa, caracterizata prin somn profund, lipsa sensibilitatii, scaderea tonusului muscular, respiratie zgomotoasa, prabusirea tensiunii arteriale.
La o concentratie a alcoolului in sange de peste 1,5%0 riscul de a provoca accidente creste cu 54o/0 pentru ca latenta perioadei de raspuns efector de la accelerare la franare creste de 2-4 ori.
Alcoolul este calorigen, el furnizeaza 7 Cal/g. dar aceste calorii nu pot fi utilizate pentru efortul fizic deoarece alcoolul nu se depoziteaza ca alti produsi de degradare ai alimentelor- care formeaza rezer utilizabile. Caldura rezultata din arderea alcoolului in organism este-risipita fara folos. in consecinta alcoolul nu poate fi considerat aliment. Dimpotriva el poate fi numit "antiali-ment" deoarece consumat in cantitate mare duce la tulburarile meolice mentionate si scade utilizarea unor factori nutritivi.
Statisticile scot in evidenta o crestere constanta a consumului de alcool in diferite tari. Cea mai mare consumatoare este Franta, tara in care productia de vin si bauturi distilate pe scara industriala, constituie o indeletnicire foarte raspandita.
In ultimii ani Statele Unite ale Americii cheltuiesc anual 10 miliarde de dolari ca urmare a delictelor si crimelor savarsite sub influenta alcoolului, a accidentelor de circulatie, sau pentru asistenta medicala legata de abuzul de alcool.
In S.U.A. 9 milioane de oameni sufera de alcoolism cronic. In Franta in fiecare an pier 15.000-20.000 de persoane din cauza alcoolului. Se stie ca 85% din accidentele rutiere mortale se datoresc consumului exagerat de alcool.
Daca bauturile alcoolice sunt consumate in cantitati mici si nu sunt concentrate, nu au efect asupra organismului, ele stimuleaza apetitul si faciliteaza digestia alimentelor grase. ("Vinul bun este un bun prieten, daca stii sa te porti cu el", Shakespeare).
Vinul contine 9-12o/0 alcool. Este o bautura fermentata integral si de aceea este admisa si diabeticilor. Buchetul sau e datorita substantelor aromatice, analoage cu cele din fructe. Consumat in cantitate mica dupa masa asigura o buna digestie.
Berea se fabrica din orz, sub influenta diastazei care produce fermentatia. Ea contine 3,4-5,5o/0 alcool. Gustul sau se datoreste acidului carbonic si substantelor extracti amare continute.
