inca din primii ani postbelici, cand chirurgia si
anestezia au facut salturi foarte importante, actul chirurgical si rezultatele statistice au fost eluate dupa calcule matematice. Bazate pe numerosi parametri, masurand rsta si starea bolnavului, comportamentul sau neuro-psihic la stres-ul operator, gravitatea diagnosticului, agresivitatea interventiei si a anesteziei, calculele au silit ca fiecare caz are riscul sau operator.
Dupa anul 1950, Ariani in Europa si Moore in America, au imaginat primele scale de calcul al riscului operator. Acestea incercau eluari de risc dupa formule ce cuprindeau rsta, starea generala, gravitatea bolii si a interventiei, regimul de urgenta sau electiv al operatiei.
Societatea anestezistilor din SUA a silit, ulterior o scala cu 7 grupe de risc (11):
- Risc 1. Interventie chirurgicala la un bolnav fara tare organo-functionale.
- Risc 2. Interventie chirurgicala majora, la un bolnav cu o afectiune bine compensata.
- Risc 3. Interventie chirurgicala majora, la un bolnav cu o afectiune care nu-l pericliteaza viata in timpul operatiei.
- Risc 4. Interventie chirurgicala la un bolnav cu o afectiune decompensata, care ii pericliteaza viata in momentul operatiei.
- Risc 5. Interventie chirurgicala efectuata in urgenta, la bolnavi din grupele de risc 1 si 2.
- Risc 6. Interventie chirurgicala efectuata in urgenta, la bolnavi din grupele de risc 3 si 4.
- Risc 7. Interventie chirurgicala efectuata in urgenta, la un bolnav muribund.
Scala aceasta a fost simplificata la 5 grupe de risc, bazate numai pe patologia bolnavului (11):
- Risc 1. Bolnav cu o stare de sanatate considerata normala.
- Risc 2. Bolnav cu boli sistemice medii si moderate.
- Risc 3. Bolnav cu boala sistemica severa, dar nu cu incapacitate.
- Risc 4. Bolnav cu boala sistemica severa, in-lidanta, care pune viata in pericol
- Risc 5. Bolnav muribund, cu sau fara interventie chirurgicala.In tara noastra s-a adoptat o scala de risc operator propusa de "Spitalul de Urgente\" din Bucuresti, bazata pe urmatorii parametri (Radu): Starea generala, amploarea actului operator, rsta, urgenta. Scala numara maximum 10 puncte, care se acorda astfel:
a) Referitor la starea generala:
- 1 punct: bolnav fara afectiuni asociate;
- 2 puncte: bolnav cu afectiuni compensate;
- 3 puncte: bolnav cu afectiuni decompensate;
- 4 puncte: bolnav muribund.
b) Referitor la amploarea interventiei:
- 1 punct: operatie mica;
- 2 puncte: operatie mijlocie;
- 3 puncte: operatie mare;
- 4 puncte: reinterventie precoce.
c) Referitor la rsta:
- 1 punct: bolnavi sub 1 an si peste 60 de ani.
d) Operatie in urgenta: 1 punct.
De exemplu, un bolnav adult, cu o boala fara afectiuni asociate (1 p), supus unei interventii chirurgicale medii (2 p) cum ar fi o colecistectomie, are un risc operator de 3 puncte.
Exista si alte modele de scale de risc operator si anestezic elaborate de reputate scoli de medicina din tara. N. Mircea publica in anul 1985 o scala adoptata de "Spitalul Coltea\" din capitala (8).
Fara a fi perfecte si fara a intruni criterii acceptate unanim, scalele de risc operator si anestezic au meritul de a armoniza limbajul chirurgical in sensul eluarii actelor operatorii si a rezultatelor acestora, and, in multe tari, implicatii juridice.
