Se poate face preventiv si curativ. La un bolnav care suporta o interventie chirurgicala medie/mare, dar nu prezinta tare organice importante si care are o reactivitate imunologica buna, nu este nevoie de terapie antimicrobiana post-operatorie. Se poate administra insa antibioterapie preventi, in functie de preferintele chirurgului (cefalosporine, aminogli-cozide) in doua prize, una care precede inductia anestezica si cea de a doua la un interl de 12 ore. Tot preventiv se aplica terapia antimicrobiana la bolnavii imunodeprimati, iradiati, in chirurgia abdominala si in special a colonului, cand se opereaza pe viscere deschise, potential infectate (10, 14, 15, 16).
Terapia antimicrobiana curati are indicatie in perioada post-operatorie cand s-a decelat o infectie instalata (peritonite de diverse etiologii, ocluzii intestinale etc.) sau cand in evolutia post-operatorie apare o complicatie septica locala, la nivelul plagii sau la distanta, pneumonii, infectii urinare, peritonite secundare unei complicatii post-operatorii, tromboflebite, abcese post-injectionale etc. (1, 11).
Ingrijirea regiunii operate
La nivelul plagii operatorii pot apare complicatii imediate sau precoce de tip hemoragie sau supu-rativ, care nu pot fi decelate decat printr-o supraveghere atenta si continua a plagii. De asemenea daca au fost instalate tuburi de dren, dupa cantitatea si aspectul drenajului putem aprecia daca o interventie chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o complicatie. Daca in seara operatiei la contravizita bolnavul acuza o senzatie de presiune dureroasa, rapid progresi la nivelul plagii, iar pansamentul este imbibat sero-hematic sau patat cu sange, este necesara o inspectie a plagii operatorii. Cu acest prilej vom constata ca ea bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange. Cel mai adesea aceste fenomene tradeaza existenta unui hematom, consecinta unei hemostaze deficitare. Se proceda la ecuarea hematomului, hemostaza chirurgicala si resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta (11).
O plaga operatorie care evolueaza normal, dupa 24 ore poate fi lasata fara pansament, infectarea ei de la exterior nemaifiind posibila. in acest fel supravegherea ei este mai usoara si putem sesiza din timp aparitia diverselor complicatii (seroame, abcese parietale etc). Se intampla uneori ca la bolnavii la care plaga operatorie evolueaza bine,
dupa 3-4 zile de la operatie, sa faca febra, sa acuze
durere locala si sa prezinte o stare de rau general, cu indispozitie, inapetenta etc. La examenul plagii vom pune in evidenta o roseata difuza si o tumefactie fluctuenta. Sunt semnele unui abces parietal care trebuie tratat corespunzator (1, 11).In alte situatii, la 24-48 de ore de la interventie, brusc starea bolnavului se altereaza, faciesul devine palid,
pulsul frecvent, T.A. scade, acuza senzatie de
tensiune la nivelul plagii si de pansament prea strans. Sunt semnele care anunta aparitia unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic, care trebuie cunoscute pentru ca de interpretarea lor clinica depinde viata bolnavului. Examinand plaga vom constata edem difuz, tegumente marmorate si crepitatii caracteristice. Desi complicatia este locala, manifestarile sunt generale evoluand spre soc toxico-septic,
insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore. Tratamentul acestei complicatii deosebit de grave trebui efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist si consta din deschiderea plagii cu debridarea larga si excizia tesuturilor necrozate, drenaj larg si laj cu apa oxigenata, antibioterapie masi si sustinerea functiilor vitale. in evolutia post-operatorie bolnavul este expus si altor complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa. Sunt situatii in care plaga operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digesti si tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza, prezinta
febra si frisoane. O examinare atenta a bolnavului decela sursa acestei suferinte, care poate fi un abces post-injectional, o fle-bita de cateter, o infectie urinara, o pneumopatie acuta etc. Daca bolnavul a fost drenat, tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare. in acest fel protejam si plaga operatorie si bolnavul scutindu-l de senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul, dar avem si posibilitatea de a urmari cantitatea si aspectul secretiilor care dreneaza, experienta personala permitandu-ne sa apreciem abaterile de la normal.
Date suplimentare asupra urmaririi drenajului, a intretinerii tuburilor de dren si a momentului suprimarii lor pot fi gasite in modulul de ingrijiri specifice, adaptate diverselor tipuri de interventii chirurgicale, in cazul plagilor post-operatorii cu evolutie necomplicata, firele sau agrafele se scot la 5-6 zile dupa interventiile mici (apendicectomii, herniorafii etc.) si la 10-l2 zile in cazul marilor laparotomii. Externarea bolnavului se face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase si se afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
