O alta practica terapeutica traditionala si naturista care cunoaste o impresionanta revalorificare in zilele noastre, ca si o impresionanta generalizare, consta din folosirea anumitor izare, a anumitor lacuri si namoluri in scopuri terapeutice. Dupa cum stim, tara noastra detine vechi traditii pe aceasta linie. Ad aquas Herculi sacras", inscriptia cu acest nume insemnind la apele sacre ale lui Her-cule", care poate fi citita la Baile Herculane, atesta nu numai prezenta romanilor in aceasta statiune balneara de veche traditie, ci, totodata, respectul iesit din comun, pe care oamenii il acordau in general in toate timpurile izarelor de ape tamaduitoare. Apele minerale, lacurile si namolurile terapeutice au fost considerate, milenii de-a rindul, ca fiind emanatii misterioase ale naturii-mama in general ca si ale pamintului fecund in particular. Acest respect sacru de care s-a bucurat mai ales terapia prin te medicinale ca si prin ape tamaduitoare, isi are multiple explicatii, una dintre acestea tinind de asa-numitul mit al inferioritatii, in virtutea caruia un element al naturii ' o ta, de exemplu, sau un produs hidromineral ' cuprind in straturile lor interne, bine disimulate, certe valori terapeutice, care se dezvaluie numai cu dificultate dar care totusi pot fi evidentiate pe diverse cai.
Indiscuil ca acest mit al interioritatii conditioneaza si increderea iesita din comun purtata in decursul timpurilor apelor termale sau minerale. in acest sens, se si rbeste despre ape termale sau minerale virgine sau plutonice, valoarea lor nefiind, probabil, generata atit de virtutile lor terapeutice intrinseci, cit de aceste doua definitorii caracteristici pur psihologice: puritatea lor totala, pe de o parte si, pe de alta, faptul ca isi au obirsia in intimitatea secreta a Pamintului. Ajunse la suprafata, aceste ape prezinta intense fenomene de elutie sau de imba-trinire", dupa cum precizeaza Dub'ot si F o n t a n, intr-un studiu de specialitate, nemaifiind ca atare virgine, de unde si valoarea lor terapeutica mult mai redusa, atunci cind sint consumate departe de sursa de emisie, respectiv de izr sau de lac ' aspect pe care il m aborda mai tirziu. Stiindu-se de milenii ca apa este prin definitie elementul principal al spalarii, n-a fost decit un pas pina la a o considera pe cea termala sau minerala, ca exercitind efecte similare, de data asta insa in interiorul structurilor organismului. Asa s-a incetatenit ideea ca apele minerale de Vichy (Franta) sau de Olanesti de exemplu spala" ficatul, dupa cum cele de Evian sau cele de la Caciulata spala" rinichii.
Exista de fapt o intreaga mitologie a apelor minerale la care au contribuit in afara de mitul interioritatii si acela al focurilor centrale ale lui Pluton, acela al actiunii lustrale si purificatoare a acestor ape, ca si alte credinte similare. Medicii de astazi sint perfect convinsi de faptul, ca efectele terapeutice ale apelor de care rbim nu pot fi puse exclusiv pe seama elementelor minerale, pe care acestea le contin. De aici si constatarea, ca ape minerale foarte diferite in ceea ce priveste compozitia, pot exercita efecte terapeutice identice. In viziunea lui Bachelard, apele minerale terapeutice nu numai ca dizolva, elimina, elibereaza, usureaza si spala organele ca si tesuturile, ci, in plus, ne pun in contact cu linistea si cu calmul primar. In legatura cu acest fapt, Guy Ebrard, presedintele Federatiei Internationale de Balneologie, a declarat urmatoarele: in timpurile noastre, cind conditiile artificiale si epuizante ale vietii actuale apasa asupra omului, balneologia reprezinta o reintoarcere la natura. Dar aceasta reintoarcere la natura nu se bazeaza numai pe tendinta spontana a omului modern de a redescoperi o metoda naturala de tratament, ci si pe progresele incontesile ale medicinii experimentale si ale cercetarii stiintifice".
Tara noastra dispune de o constelatie de invidiat, din punctul de vedere al statiunilor balneoclimaterice. Caracterizata din punct de vedere morfologic printr-o mare varietate de relief, din care nu numai ca nu lipsesc elementele fundamentale ale acestuia ' muntii, marea, dealurile, podisurile si cimpiile ' ci, mai mult decit atit, aceste elemente se afla intr-o armonioasa proportionalitate, unele fata de altele. Aflindu-ne din punct de vedere climatic, in aria de rascruce si de tranzitie dintre clima umeda si calda temperata din vestul Europei, dintre cea rece si umeda din nord-vestul aceluiasi continent, ca si dintre cea uscata din sudul lui, purtam simultan, amprenta modelatoare a majoritatii tipurilor climatice cunoscute pe eta. intr-o asemenea situatie este cit se poate de firesc, ca si subsolul nostru, cu unitatile geologice care il caracterizeaza, sa fie de o mare diversitate, fapt ce isi lasa cu prisosinta amprenta si asupra izarelor de ape minerale, stiut fiind ca acestea sint organic legate de structurile sale. Ne aflam din acest punct de vedere printre tarile cele mai privilegiate din lume. Balneoterapia romaneasca se bucura de vechi traditii si, implicit, de unanime aprecieri. Istoriografii consemneaza faptul ca insusi Napoleon al III-lea s-a tratat pentru litiaza renala de care suferea, cu ape minerale aduse de la Caciulata, dupa cum papa Inocentiu al Vll-lea, rbeste intr-o scrisoare a sa despre miraculoasele bai tamaduitoare de la Felix.
intocmai ca si vinurile noastre, apele minerale au primit in repetate rinduri si pe toate meridianele lumii premii si medalii de tot felul. in cele ce urmeaza, m face consideratii ceva mai largi asupra faptului ca valoarea tamaduitoare este plenara numai in cazul cind aceste ape sint consumate la sursa, respectiv la izr. Dupa cum stim, oamenii au adorat intotdeauna izarele. Uneori aceasta admiratie s-a metamorfozat in sacralizare, dupa cum ne dovedeste inscriptia de la Baile Herculane de care am mai rbit mai sus ca si altele asemanatoare. De altfel, este greu ca gindirea si afectele sa nu fie influentate de un simplu si banal izr, atunci cind apa acestuia reprezinta, prin definitie, un simbol al puritatii, un cordon ombilical dintre om si natura. Mentionam faptul ca sacralizarea izarelor, de care am rbit mai sus, reprezinta un aspect universal al multor traditii si mitologii, si a-cesta pentru motivul ca multe dintre ele vedeau in izr o gura de apa vie sau de apa virgina. Apa vie pe care o raspindesc aceste izare, se spune in unele din aceste traditii si mitologii, este ca si ploaia, o forma a sin-gelui celest si chiar a semintei cosmice. Iata de ce izrul simbolizeaza si maternitatea. Adeseori izarele sint protejate prin diverse u-uri. Astfel, la descendentii civilizatiei Maya din America Centrala, era interzis de a se pescui la apele din apropierea izarelor, care le dau nastere, dupa cum tot interzis era de a dobori arborii care le umbresc.
Apa izarelor a fost considerata intotdeauna ca fiind o apa lustrala, fiind identificata din acest motiv cu substanta propriu-zisa a puritatii, in multe mitologii si traditii se considera ca apa proaspata, bauta la izr, ii faciliteaza accesul aceluia care a baut-o in imparatia eroilor. Izrul apoi simbolizeaza originea vietii si, intr-o maniera generala, simbolizeaza orice origine si chiar pe aceea a puterii, a gratiei, a geniului, a fericirii etc. Izrul, in sfirsit, mai reprezinta si o sursa a cunoasterii. Daca mitul izrului ca si al bautului apei la nivelul sau se bazeaza dupa cum vedem pe vechi arhetipuri, cu atit mai mult acest mit este intru totul justificat in cazul izrului de apa minerala, pe buna dreptate considerat ca fiind o autentica sursa de sanatate. Din generatie in generatie s-a transmis ideea, conceptul, in virtutea carora apele minerale isi dezvaluie virtutile terapeutice numai in cazul cind sint consumate dupa cum am mai spus la nivelul locului de origine. Desigur, multi au vazut in acest fapt un reziduu mitic, si mult timp au vazut in aceasta conceptie o simpla prejudecata, un reziduu de empirism.
Un succint tur de orizont in aceasta problematica ne va oferi argumentatia convingerii. In acest sens, in primul rind va trebui sa precizam ca o apa minerala isi are propria sa personalitate, fizica si chimica, propria sa individualitate, care nu dispare chiar atunci cind elementele constituente sint identic .
In al doilea rind, va trebui sa precizam ca .iiversele elemente care alcatuiesc o apa mineral? se afla unele fata de altele in variate raporturi cantitative, dar acest fapt nu da cistig de cauza elementului dominant, preponderent, deoarece acesta nu poate anihila efectele elementelor secundare, care, toate, intr-o masura mai mult sau mai putin semnificativa, si mai mult sau mai putin sesizabila, r actiona asupra organismului. Mai mult decit atit: elementele componente secundare pot modifica, in sens sinergie sau antagonist, actiunea elementului principal. Asadar, cind bem o apa minerala de tip sulfuros, de exemplu, cum sint acelea de la unele izare de la Baile Herculane, Calimanesti, Gora sau Olanesti, departe de a crede ca m beneficia exclusiv doar de virtutile terapeutice ale sulfului, ci si ale tuturor celorlalte elemente secundare care se mai afla in compozitia acestor ape, elemente secundare care, dupa cum am vazut mai sus pot influenta in sens pozitiv sau negativ proprietatea caracteristica a elementului principal, in al treilea rind, va trebui sa precizam S elementele componente ale unei ap** mii -rale se afla unele fata de altele, in raportari fizico-chimice sile, intr-un anume echilibru ionic ' silitate si echilibru asigurare de factorii terestrii de obirsie.
Cind apa este insa indepartata de acesti factori si tiu este consumata, asadar, la nivelul izrului, ci intr-un alt loc, unde a fost transportata, aceasta simpla operatiune mecanica de translatie este suficienta de a perturba, mai mult sau mai putin vizibil, silitatea mentionata; ionii continuti de respectiva apa devenind pe aceasta cale inactivi. De altfel, nu numai transportulIn sine, cit si operatiunea de imbuteliere si de depozitare pot modifica echilibrul mentionat si, implicit, profilul terapeutic. Cunoastem in acest sens cu totii, din observatii curente, acel reziduu negricios, reprezentat de complexul feruginos precipitat si din nefericire inactiv, care se gaseste pe fundul sticlelor imbuteliate, continind ape minerale.
La nivelul izrului insa, la sursa deci, acelasi fier aflindu-se sub forma disociata, de ion bivalent, nu va mai precipita si, ca atare, isi va pastra virtutile terapeutice. Contactul apei minerale cu atmosfera libera, deci cu un alt mediu de existenta, reprezinta desigur si contactul brutal cu un mediu nou, prezentind alte conditii de presiune atmosferica, de temperatura poate si de magnetism terestru ' factori care pot contribui la schimbarea starilor polimerizate, a izotopilor, a starii coloidale in care se afla elementele componente si, implicit, a actiunii terapeutice.
Este, asadar, in afara de orice indoiala, ca apa minerala consumata la izr, actioneaza mai eficient si, totodata, mai energic. Este, de asemenea, in afara de orice indoiala, ca mitul izrului reprezinta in acest cadru o pura realitate.
Succesul curei hidrominerale practicate la sursa mai tine insa inca de o multitudine de alti factori, intre care precumpanesc aceia tinind de frumusetea peisajului, de integrarea intr-un alt cadru sonic, intr-un alt cadru climatic si existential. Toti acesti factori r induce o alta dinamica intre starile de excitatie si inhibitie si, indirect, r stimula marile disponibilitati ale organismului, pe linie de redresare, reechilibrare si revigorare, in functie de finalitate, asadar de scopul urmarit, curele balneare pot fi practicate in trei_ situatii bine determinate si anume:
» in scop profilactic.
» In scop curativ.
* in scop de recuperare.
Cura balneara practicata in scop profilactic activ, se va efectua de catre aceia care prezinta riscul de a contracta o serie de boli cronice, in special ale aparatului locomotor, dar si alte boli ce se soldeaza cu scaderea capacitatii de munca. Aceasta cura nu trebuie inteleasa ca o vaccinare, dupa cum ne precizeaza in acest sens, dr. Cornelia Deger a t u, director al Institutului de medicina fizica, balneologie si recuperare medicala, din Bucuresti, vaccinare care odata facuta, ne-ar preveni in continuare de imbolnavire, in esenta, aceasta cura profilactica activa reprezinta de fapt, dupa cum ne asigura tot susnumita, o scoala" in care se invata sau se deprinde in statiune, in perioada curei atit sub raport teoretic cit si practic, ce trebuie intreprins pentru a nu ne imbolnavi de anume boli, pentru care sintem predispusi.
Bineinteles ca ceea ce se invata sau se deprinde in statiune, trebuie continuat si acasa. Este rba de felul in care muncim, de relatia odihna-efort, de modul in care stim sa ne relaxam, de felul in care ne putem pastra pe calea miscarii si a gimnasticii etc. o buna functiune a aparatului musculo-articular, ca si a acelui cardio-respirator, de modul in care trebuie sa ne calim si sa ne hranim rational etc. Persoanele care pot beneficia din plin de cure balneare profilactice practicate in mod activ sint urmatoarele:
* Cei predispusi la suferinte articulare si musculo-ligamentare, in special la nivelul coloanei vertebrale, soldurilor si genunchilor.
» Cei care prin profesia lor isi solicita in mod deosebit aparatul locomotor fie prin munca fizica, fie pe calea frigului, a umezelii, a alternantelor bruste de la cald la frig etc.
» Cei care prin specificul muncii lor sint sedentari.
» Cei care prezinta sechele ale unor boli din copilarie care le afecteaza buna functionare a aparatului locomotor.
» Cei care sint obezi sau care acuza hiper-laxitati articulare.
» Cei ai caror parinti au suferit de afectiuni ale inimii, sau vaselor.
» Cei ai caror parinti au suferit sau sufera de diabet.
» Cei carora la repetate analize li se gaseste o cantitate sporita de grasimi in singe.
» Cei cu randament din ce in ce mai scazut in procesul muncii si cu somn deficitar etc, etc.
Cura balneara practicata in scop curativ vizeaza urmatoarele categorii de boli:
» Afectiuni ale aparatului locomotor si ale sistemului ners periferic.
» Afectiuni ale aparatului cardiovascular.
» Afectiuni neurologice centrale si in special nevroze.
» Afectiuni ginecologice.
» Afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor sale anexe (ficat, pancreas).
» Boli de nutritie si de meolism.
» Afectiuni ale rinichilor si ale cailor urinare.
» Afectiuni ale glandelor endocrine.
» Afectiuni ale aparatului respirator ca si cele de ordin otorinolaringologic.
» Afectiuni dermatologice.
Cura balneara de recuperare se va practica de catre cei prezentind diverse invaliditati de ordin neuro-muscular. Repetam precizarea ca numai medicul este in masura sa sileasca cura balneara care nu este indicata, ca si momentul optim cind aceasta poate fi practicata.
Contraindicatiile curei balneo-fiziotcrapeutice sini si ele numeroase si este bine ca si acestea sa fie cunoscute. In linii mari, aceste contraindicatii vizeaza urmatoarele boii:
Tumorile maligne, asadar cancerele de orice fel. "* Bolile contagioase.
* Tuberculoza in faza activa.
* Debilitatea fizica grava.
* Starile febrile.
s Bolile psihice de orice fel ca si epilepsia.
* Hipertensiunea arteriala cu valori tensionale de peste 90 si 200 m mercur.
* Ateroscleroza avansata.
* Insuficientele functionale de origine cardiaca, renala si respiratorie de grad mijlociu sau avansat.
Merita, in sfirsit, a sti, ca tot din considerente practice, statiunile noastre de odihna si bal-neoclimatice pe profil ca si cele de cura balneara se impart in trei mari grupe si anume: Statiuni de cura balneara (gen Amara, Caciu-lata, Calimanesti, Herculane, Borsec, Tusnad, Sovata, Olanesti, Slanic Moldova, Gora, Felix etc, etc
Statiuni de odihna, vacanta si turism (gen statiunile de pe litoralul Marii Negre). Statiuni montane (gen Busteni, Borsa, Lacul Rosu, Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Sinaia, Stina din Vale, Semenic, Tusnad, Borsec etc, etc).
Si aceasta selectie insa, o m face numai cu concursul medicului.
