mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Plante medicinale
Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Stevie

Stevie


Share






Rumex alpinus. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: dragomir, macris de gradina, macrisul-cucului, steghie, stevie-radacini, stege.
In traditia populara: radacina a fost folosita pentru vopsit in galben, cafeniu, albastru si verde. Radacina, pisata cu usturoi, se punea la impetigo, ori se storcea se din ea pe impetigo si bube dulci. Cu smantana in care se plamadeau radacinile de stevie pisate se ungeau crapaturile si plesniturile pielii. Radacina se frigea, se pisa si se punea pe bube ca sa sparga. Cu decoct se spalau cei care aveau raie. Ceaiul sau decoctul se lua in Transilnia de tuse, de tebece si pentru pornirea udului. Semintele se fierbeau si decoctul lor se lua ca purgativ iar decoctul radacinilor in cazul diareei. Ceaiul din seminte cu coaja de porumbel se bea pentru rsaturi. Pentru tamatura se curata si se spala bine radacina, se pisa si se lua contra galbinarii.



Compozitie chimica; rizomii contin tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, cu urmatorii agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina. Cele mai importante sunt: glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduce la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina. S-a identificat o rezina cu puternica actiune laxati, substante mucilaginoase, ulei gras, fitosteroli, amidon 15%, pectine, glucide, oxalat de calciu. etc.

Actiune farmacologica: se caracterizeaza prin doua actiuni majore: antracenozidele confera mactiunea purgati si tanoglicozidele actiunea stringenta, cicatrizanta. In doze mici, datorita continutului in taninuri produsul are o actiune antidiareica. In doze mari are actiune laxati, care se produce dupa 6-l0 ore dartorita antra-glicozidelor. In urma administrarii pulberii de stevie, urina se poate colora in galben-cafeniu, care prin adaugare de alcali devine rosie. Deritii antrachinonici pot trece in lapte si produc diaree la sugari. Este de asemenea stimulent al musculaturii uterine, antiputrid, favorizeaza digestia. Creste cantitatea de urina eliminata.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: atonie digesti, constipatie, hepatita, rani.


Preparare: se lua pulbere de rizom seara cate un rf de cutit pentru combaterea constipatiei.
-l lingura de pulbere se pune la 250 ml de apa si se fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se putea lua cu lingura din ora in ora. Extern se aplica la spalaturi sau comprese.


STEVIE DE MUNTE.

Astrantia major. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: iarba de orbalt.
In traditia populara: frunzele verzi se puneau pe orbalt(erizipel), iar uscate se fumau. Cu smantana in care se punea stevie uscata si pisata se ungeau crapaturile.

Compozitia chimica: frunzele contin protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale, etc.
Proprietati: astringenta, antianemica, depurati, digesti, laxati, diuretica, purgati (in functie de doza), remineralizanta. Distruge o serie de microbi inclusiv stafilococul.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abces, adenite, afectiuni hepatice, atonie digesti, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie, erizipel, hemoptizie, hemoragii uterine, hemoroizi, hernie, icter, impetigo, insuficienta hepatica, intoxicatii, laringita, leucoree, reumatism, scabie, scrofuloza, stafilococ, tuberculoza, tuse, ulcer cutanat, ulcer gastric si duodenal, rsaturi.




Preparare:
-Se poate consuma ca atare cruda in diferite salate.
-Preparate culinare: ciorbe, etc.
-l lingurita de ta uscata macinata se pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghiti cu putina apa. Se ia de 3 ori pe zi.

-l lingurita de ta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, apoi se strecoara. Se vor consuma 2-3 cani pe zi in afectiunile mentionate.
-Radacina proaspata rasa se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
-l lingurita de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se poate consuma 2-3 cani pe zi in afectiunile mentionate.

-Frunze fierte se aplica cataplasme pe locurile afectate, extern.
-2 lingurite de radacina maruntita se fierbe timp de 15 minute. Se strecoara. Se pun comprese pe afectiunile externe.
-50 g de radacina maruntita se pune in 250 ml ulei vegetal. Se fierbe pe baie de apa timp de 3 ore. Se strecoara. In cazul in care se doreste sa se faca o alifie se mai poate adauga dupa strecurare si ceara de albine si se incalzi pentru topirea cerii.

Remarcam faptul ca frunzele acestea sunt foarte indicate in afectiunile endocrine si de asemenea nu au efecte secundare nedorite.
Contraindicatii: deoarece contin oxalati, toti cei cu afectiuni care retin in organism oxalatii este indicat sa nu foloseasca aceasta ta: calculi renali sau biliari cu oxalati, guta, etc.).




Articole care vorbesc despre Stevie


Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai