mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Plante medicinale
Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Musetelul

Musetelul


Share



Musetelul, numit in unele locuri romanita, matricea sau moruna, este una dintre cele mai vechi si folosite te medicinale. Creste pretutindeni, pe marginile drumurilor, ogoarelor, pe langa case. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. Florile - Flores Chamomille - contin ulei volatil, de culoare albastra, care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice, anestetice, dezinfectante si antiinflamatorii.


Datorita acestor insusiri, infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si, in general, in toate afectiunile stomacului si intestinelor, de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. Ceaiul de musetel, impreuna cu anason sau fenicul, se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce face sa scada febra. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile), musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni. Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. sunt influentate in bine de musetel.
Unele eczeme zemuinde sunt ameliorate daca se presara pe ele flori de musetel pulverizate.
Parul spalat cu musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp isi intareste radacina. De asemenea, calmeaza tenurile inrosite si iritate.


Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate, din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare, sunt mai active decat florile intregi. Aceasta se datoreste faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele, care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. De asemenea, continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi.
Infuzia de musetel se prepara din una-doua lingurite de flori intregi sau sitate, peste care se toarna o ceasca de apa clocotita. O alta metoda de preparare este urmatoarea: se macereaza una-doua lingurite de flori intr-o jumatate de ceasca de apa rece, timp de 30 de minute. Se strecoara lichidul si se pune deoparte. Peste florile ramase se toarna jumatate de ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.


Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza un pumn-doi de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
In arsuri, musetelul se poate folosi sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori sitate (doua linguri) se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cate ore, acestui continut i se adauga 100 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un s cu apa in care se pune sul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a eporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori. Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate si la rece.
Unii autori recomanda contra durerilor de cap cate 1 g flori de musetel pulverizate, luate cate ore dupa masa.


Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 g apa. Dupa 10-l5 minute se strecoara lichidul la care se adauga 4 g acid boric. Pentru tenuri ridate, iritate congestionate, uscate, se aplica comprese. Baile de aburi facute cu musetel ajuta la curatarea radicala a tenului.
In cazul balonarilor de stomac, se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua linguri, radacina de nalba, de lemn-dulce si frunza de menta, cate 4 linguri din fiecare. Din acest ameste se iau doua linguri care se oparesc cu doua pahare de apa. Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se bea in cursul zilei cate un sfert de pahar de ceai.


In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de te: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si salvie. Se infuzeaza doua linguri din acest amestec cu un pahar de apa. Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua reprize.
Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de leriana. O lingura din acest ameste de te se opareste cu o ceasca cu apa. Dupa racire se strecoara, se indulceste si se beau doua-trei ceaiuri pe zi.


Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a diferite produs cosmetice.



Matricaria chamomilla Fam. Compositae.
Denumiri populare: mamorita, marariul cainelui, matricea, matricea, momorita, moruna, musatal, musatea, muscatel, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfintei Marii, roman, romanita, romonita, romonita buna, romonita mica, rumanita, rumanite, rumonite.
In traditia populara: decoctul se folosea la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap. Contra durerilor de urechi se facea cu el abureli, ori spalaturi cu decoctul florilor. Se folosea si la rani, bube, bube dulci, hemoroizi. Ceaiul se lua contra tusei, raceli, reumatismului. Decoctul se tinea caldut in gura, contra durerilor de dinti; se mai facea cu el gargara, contra durerilor de gat. Peste tot era folosit la durerile de stomac. Sub forma de ceai sau plamadit in rachiu, de seara pana dimineata, se lua contra tamaturii.
Foarte frecvent era intrebuintat pentru usurarea nasterilor, a complicatiilor sau a altor afectiuni feminine.
Compozitie chimica: oficinale sunt capitulele florale cu pedunculul de cel mult 1 cm, recoltate pe timp insorit dupa ce s-a ridicat roua si cand florile lor ligulate sunt dispuse orizontal, mai tarziu rasfrangandu-se. Contin: ulei volatil aproximativ 0,3%, colorat in albastru datorita prezentei azulenelor, chamazulenul se formeaza sub actiunea enzimatica.
Se mai gasesc: sesquiterpene monociclice numite A, B, C, alcooli sesquiterpenici intre care bisabolul, derit de la sesquiterpena A, aspigenina, libera si sub forma glicozidica, quercimeritrina, umbeliferona si metilumbeliferona.
In afara de ulei volatil si flavone, florile contin rezine, un mucilagiu care este constituit din anhidrida acidului galactouronic, legat de galactoza, glucoza, arabinoza, xiloza, ramnoza, substante minerale diferite in functie de sol.
Actiune farmaceutica: au actiune antiflogistica a azulenelor si favorizeaza repararea tesuturilor datorita prezentei proazilenelor si a azulenelor, normalizeaza secretia acidului clorhidric in stomac. Prin actiunea lor se elibereaza histamina care stimuleaza aparatul reticuloendotelial. Au si o actiune spasmolitica datorata deritilor cumarinici si flavonici, antihistaminice, antiseptice, precum si o actiune antinevralgica usor sedati.
Substantele mucilaginoase actioneaza asupra intestinului intarziind absorbtia, sau prelungind actiunea asupra mucoasei intestinale a medicamentelor ingerate in acelasi timp.
Se pot administra ca amar-aromatic, stomahic, si antispasmodic, utile mai ales in inflamatiile gastrice, in stari dispeptice, etc. Actioneaza si asupra colitelor sau in inflamatii intestinale diverse.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese dentare, afectiuni bucale, afectiuni dentare, afectiuni gastro-intestinale si stomacale, amigdalite, arsuri, astm bronhic, Balanite, balonari, boli de ficat, bronsite, cataruri, cearcane, conjunctivite, colici, colorarea parului, colite, dermatoze diverse, diaree, dismenoree, dizenterie amebiana, dureri de urechi, eczeme zemuinde generalizate, enterocolite, faringite, furuncule, gripa, hemoroizi, hidrosadenite, infectii renale, infectiile pielii, inflamatiile cailor urinare, inflamatii acute sau cronice, leucoree, leziuni lichefinizate, menstre dureroase, nevralgii, panaritiu, prurit senil, raceli, rani purulente, stari alergice, stari febrile, stomatite, tenuri iritate, tulburari digestive, toxiinfectii alimentare, tulburari dispeptice, ulceratii cronice, ulcere de gamba, ginite.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurite de ta, puse in 250 ml apa clocotita. Se acopere apoi 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 2 cani pe zi.
-Infuzie din 100 g flori puse intr-un saculet de panza care se cufunda pentru 10 minute in apa clocotita dupa care se vor face bai generale in afectiunile pielii extinse.
-Infuzie din 20g te care se pun la 1 litru de apa, pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pun pe tenurile sau pielea iritata.
-Infuzie din 30 g flori la 500 ml apa clocotita. Se vor lasa apoi timp de 10 minute acoperite, dupa care se vor strecura si se poate folosi la spalaturi in afectiunile externe.
-Comprese cu flori care se vor pune in apa clocotita, apoi se strecoara dupa 10 minute si florile se vor pune in pansamente iar ceaiul se putea consuma intern.
-Decoct din 2 lingurite de flori fierte pentru 5 minute apoi strecurate care se vor aplica pe piele in afectiunile de mai sus.
-50 g flori maruntite se vor pune in 250 ml ulei de floarea soarelui. Se vor tine apoi timp de 3 ore pe baia de apa. Se vor strecura. In cazul in care se doreste a se face o crema se adauga la acest ulei si ceara de albine- aproximativ 50g. Se pun din nou pe baia de apa, dupa care se lua de pe foc, se mesteca in permanenta pentru ca are tendinta de stratificare.
Uleiul se poate folosi si intern luat cate o lingurita dimineata pe nemancate in afectiunile gastrice.




Articole care vorbesc despre Musetelul
Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor