mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Plante medicinale
Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Lemnul domnului

Lemnul domnului


Share




Denumire stiintifica: Artemisia abrotanum Fam. Leguminoase
Denumiri populare: alimanca, focsor, lamaita, lemn domnesc, lemn dulce, lemnusor, pelin domnesc, rosmalin, tiprus


In traditia populara: ramurile se fierbeau si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti. Cu frunzele uscate, pisate marunt, amestecate cu ceara curata se faceau turtite contra durerilor de ochi. La cel perit se foloseau in mai multe feluri. Se uscau bine frunzele bine, se frecau in palma pana se faceau ca faina si apoi se presarau la \"cel perit\". Se amesteca faina din frunze cu groscior dulce si cu acesta se ungeau. Unii trageau faina din frunze pe nas, ca tutunul. Contra \"plesnelor\" la copin mici, frunzele se pisau marunt, in palma, se cerneau cu o sita deasa, se amestecau cu miere si apoi se ungea cu ea pe buze si gingii. Se mai punea in scalda copiilor mici, ca sa fie placuti ca el. Ramurile se puneau in apasau rachiu si apoi se luau contra durerilor de stomac.



La copii mici se punea scoarta pisata in laptele mamei si asa li se da. Ceaiul din ramurile uscate se mai lua contra \"naduselii\". Decoctul lor se folosea contra frigurilor. Se mai intrebuintau la bai de picioare.
Fierte in vin, se puneau, cat se putea suferii de fierbinti, la junghiuri. Fierte cu iarba creata si rostopasca se luau contra durerilor la nasteri. Decoctul tei se folosea contra tusei cronice.

Compozitie chimica: se folosesc partile subterane adica rizomii si radacinile (Radix Liquiritiae) fie primara fie toamna, un alcaloid toxic in cantitate mica abrotina. Mai contine: alfa si bete pinen, camfen, terpinol, triterpenoide, geraniol, limonen, alfa -felandren, fenoli, licviridina, borneol, ulei volatil , tanin, flavone, substante amare, purine, umbeliferona, scopolen glicirizina, un hormon estrogen de natura steroidica, rezine, zaharuri, manitol, substante minerale

Actiune farmacologica: afrodisiac feminin, antihelmitic, antiputrid, antiseptic urinar, antiulceros, antiluetic, antiinflamator, antispasmodic, analgezic, antimicrobian, antibacterian, tonic amar, stimulent gastric, insecticid, diaforetic, expectorant, slab diuretic, usor expectorant prin fluidificarea secretiei traheo-bronsice si faringiene, usor laxati, estrogena, antiulceroasa, antidismenoreica, emenagog, nematocid. Favorizeaza retinerea sodiului ceea ce duce la hipertensiune si deci nu prea este indicat celor cu aceasta afectiune.

Intra in compozitia ceaiului antireumatic, laxativ nr2 si pectoral.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni respiratorii, anemie, afrodiziac feminin, artrite, boli de stomac si ficat, bronsita (fluidifica sputa), buze crapate, calculoza renala si biliara, cangrene, constipatie, dereglari hormonale, dismenoree, dispepsie de fermentatie, dureri de ochi, dureri de dinti, dureri de picioare, dureri de piept, edeme, faringita, inapetenta, intepaturi de insecte, malarie, menstruatii dureroase, plagi vechi sau ulcerate, traheita, tuse (fluidifica secretiile), ulcer stomacal, usurarea durerilor la nastere.




Atentie : nu se foloseste de hipertensivi.

Preparare: se foloseste radacina si rizomii.

-Macerat la rece 2 lingurite de ta maruntita se pune in 250 ml apa si se lasa timp de 8 ore dupa care se strecura. Se pot consuma 2 cani pe zi chiar perioade lungi.
-Decoct- 2 lingurite de ta se fierbe in 250 ml apa timp de 10 minute dupa care se strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi.
- Infuzia- in cazul in care se doreste un concentrat mai slab se pune 2 lingurite de ta in 250 ml apa clocotita. Se acoperi pentru 10 minute dupa care se strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi si din aceasta infuzie.





Articole care vorbesc despre Lemnul domnului

Brahidactilie

malformatie congenitala caracterizata prin scurtimea degetelor datorita lipsei unei articulatii interfalangiene. Sinonim: bradidactilie. .....
[ continuare articol ]
Index » Termeni medicali » b

Lemnul-dulce

Denumiri populare: Cioranglav, radaci-na-dulce, iarba-dulce. Descriere: Planla erbacee cu flori mici, albe sau albastre. Denumirea se datoreste gustului dulceag pe care-l are radacina. Planta creste pe malul apelor, in regiunile de ses. Se folosesc: Radacinile - Radix Gliquiritiae, care contin gli .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Lemnul-cainesc

Descriere: Arbust cu frunze mici si groase, cultit prin gradini, servind drept gard viu. Se folosesc: Frunzele, cu proprietati astringente si cicatrizante. Indicatii terapeutice: Diaree, angine, afte, escare, leucoree. Mod de administrare: Decoct (50 g la 1 litru de apa), in diaree, cate 2 cani p .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » FITOTERAPIE SILVESTRA



Tipareste Trimite prin email
















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai