Cerentelul este o ta erbacee, perena, intalnita in aglomerari mari in padurile de stejar, la marginea padurilor de fag, la marginea apelor, drumurilor, santurilor, prin tufisuri, li, pe langa garduri, ziduri, foarte frecventa din zona de campie zona montana.
Adaptat la temperaturi mijlocii, cerentelul prefera locuri cu umiditate moderata, soluri revene, reavan-jilave pana la reavan-umede. Este o ta ce prefera semiumbra.
Tulpina erecta, usor arcuita la baza, subtire, poate ajunge pana la 60-l30 cm inaltime. Frunze bazale sunt dispuse in rozeta, cu trei-cinci lobi, lung-petiolate, iar cele tulpinale cu trei lobi si scurt petiolate sunt late, dublu-serate pe margine. Cerentelul infloreste in perioada mai-octombrie.
Cerentelul contine tanin (10-l8 %), ulei volatil, geina, enzima geaza. Rizomii si radacinile mai contin amidon, zaharoza, rafinoza, substante amare, gumirezine, saruri minerale.
Rizomul si radacinile de cerentel se recolteaza toamna si primavara. Se spala intr-un curent de apa si se usuca la soare, in strat subtire. Uscarea artificiala se poate efectua la 35° C. Se pastreaza in pungi de hartie.
Principiile active din Cerentel au actiune astringenta, analgezica, antiseptica. Provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza cicatrizarea, suprima temporar durerea, usureaza coagularea sangelui, diminueaza sau inlatura
spasmele muschilor, modifica mediul inlaturand posibilitatea inmultirii microbilor, impiedica
infectiile microbiene si putrefactia.
Utilizarea cerentelului este indicata in abcese dentare, gingite, amigdalite, plagi.
Articole care vorbesc despre Cerentel - geum urbanum
