Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Catina

Catina

Denumire stiintifica: Tamarix ramosissima Alba- Hippophae rhamnoides
Catina rosie Myricaria germanica Fam. Tamaicaceae


In traditia populara: radacina si scoarta se folosea la acit, iar ramurile pentru vopsit, uneori se folosea si scoarta la vopsit.
Radacina se intrebuinta ca si scoarta ca diuretic, sudorific, astringent, aperitiv. Coaja ramurilor se folosea ca astringent, hemostatic; fiarta in otet ere intrebuintata ca insecticid. Frunzele si ramurile se foloseau contra reumatismului, in bolile splinei.
Extern se mai folosea la dureri de dinti si rani. Intern se mai intrebuinta in bolile ficatului, splinei rinichilor si basicii. Cu tulpinile tei se faceau bai copiilor slabiti, rahitici.
Scoarta.
Compozitia chimica: Scoarta: hidroxitriptamine, acid oleic, acid palmitic, serotonina, tanin si acizi tanici, taminele B1, B2, C, PP.

Actiune farmaceutica: aport important de tamine, antidiarei, este o politamina naturala. Antiinflamator, astringent, tonifiant. Extern: Limiteaza procesul inflamator, strange tesuturile si ajuta la cicatrizare. Scoarta are efect antibiotic, antiinflamator, astringent si cicatrizant, atat intern cat si extern.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni cardiace (curata arterele), afectiuni bucale diverse, ataminoza, cancer, colesterol in exces, colite, dermatoze, diaree, diverse dureri extern, dizenterie, faringite, gastrite, hemoroizi, herpes, icter, inflamatii, intoxicatii, parkinson, rani zemuinde, reumatism, ulcere cutanate (extern), urticarie.

Preparare:

1. Scoarta.
-Scoarta uscata se va maruntii, dupa care se va transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Se va folosi:
a) Decoct din 2 lingurite de scoarta la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma intern 2-3 cani pe zi. Extern se va face cu cantitate dubla de ta.
b) Praf de scoarta se va lua intern intre un varf de cutit si o lingurita. Acesta se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite. Extern praful se pune pe rana apoi se panseaza.
-Tinctura: 50 g de praf de coaja se va pune intr-o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70°. Se tine timp de 15 zile agitand des, dupa care se strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern se dilueaza in functie de toleranta si se panseaza.


2. Mugurii:
- se pot folosi de catre cei care sunt in varsta, fiind considerat unul dintre remediile care impiedica imbatranirea, mai ales daca se folosesc sub forma de tinctura, cand se folosesc cate 10 picaturi de 3 ori pe zi in dilutie cu apa. Se mai poate folosi de asemenea de catre copii la crestere.
Tinctura de muguri: se face din 50 g de muguri proaspeti culesi. Se vor zdrobi si se vor pune apoi in 250 ml alcool alimentar de 70°. Se tine timp de 15 zile la temperatura camerei in vas ermetic inchis agitand des. Se strecoara apoi dupa aceasta perioada, se filtreaza si se pune in sticlute mici.
Se va lua cate 3-5 picaturi de 3 ori pe zi diluate cu apa de catre copii si 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi tot diluate cu apa de catre adulti in functie de afectiunea care se trateaza.

3. Frunzele:

- se pot folosi si uscate insa se maruntesc bine atunci cand se prepara.
Compozitia chimica a frunzelor: carmol, leuco-cianidine, celuloza, rezine, tanin, ulei volatil, tamina C, saruri minerale.
Proprietati: frunzele au un marcant efect de curatire a vaselor de sange carora le reda si supletea. Este remarcabil efectul lor in sfera sistemului central nervos, pe care il stimuleaza, foarte eficient.
Se vor folosi sub forma de infuzie: 2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani de cafea si alcool, ceaiurile nu sunt diuretice." class="alin2">ceaiuri pe zi. Este indicat sa se consume inainte de mese cu 15 minute.
Tinctura: facuta din praf de frunze uscate obtinute cu rasnita de cafea sau din frunze taiate foarte marunt proaspete. Se vor pune 50 g de frunze uscate (praf) sau 100 g frunze proaspete la 250 ml alcool alimentar de 70°. Se vor tine timp de 15 zile inchise ermetic in sticle care se vor agita des. Se strecoara apoi ti se filtreaza. Se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi, inainte de mese cu 15 minute.
Praf de frunze uscate: se macina frunzele cu rasnita de cafea apoi se cern. Se va lua 1 varf de cutit de 3 ori pe zi. Se va pune sub limba pentru 10 minute, apoi se inghite cu putina apa.
Unguent: praf de frunze 1 parte si untura de porc sau alta masa grasa (unt, margarina, seu, etc) 1 parte. Se va amesteca pana la omogenizare. Se ung locurile afectate de 2 ori pe zi.
Praf de frunze, sau frunze proaspete 50 g se vor pune in 250 ml otet alimentar si se lasa 8 zile apoi se strecoara. Se poate folosi la urticarii, bataturi, mancarimi de piele.
Frunzele de catina se pot utiliza la urmatoarele afectiuni: afectiuni circulatorii, afectiuni urinare, cancer, diaree, edeme, infectii urinare, nevroze, reumatism, inflamatiile splinei in special, tromboflebite, umflaturi, varice.

4. Fructele.
Compozitie chimica: acid linoleic, linolic, arucic, carotenoide, licopen, tocoferol, zaharuri, pectine, acizi grasi esentiali, acid folic si izoramnetol, flavonoide, substante tanante, substante minerale ca: fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, etc.
Vitaminele: A, B (intreaga gama de tamine B care a fost descoperita pana la aceasta data), C, D, E, F, PP, aminoacizi, etc. Putem spune ca este de fapt cea mai complexa politamina naturala.
Proprietati: din moment ce are toate taminele, toate indicatiile care se dau pentru fiecare tamina in parte ar trebui sa le insir aici. Ne marginim insa sa spunem ca este un protector al organismului in cazul radiatiilor, de aceia se recomanda la toti cei care fac tratamente contra cancerului cu raze sau chimioterapie. Tonifiant general, are puternica actiune antiscorbutica, este astringent si vermifug. Reface celula ficatului si-l ndeca de foarte multe afectiuni. Distruge infectiile sau le diminueaza in cel mai rau caz. Face imposibila inmultirea microbilor patogeni. Tonifica intregul organism, elimina sau limiteaza procesul inflamator, usureaza cicatrizarea. Este si diuretica contribuind si la curatirea organismului de toxine. Este deosebit de utila celor care sufere de cancer, pentru ca face mai accepila chimioterapia si chiar lupta cu boala. Fructele se pot folosi atat intern cat si extern.
Pot de asemenea sa distruga ermii intestinali.


Mod de preparare

- in primul rand se pot consuma fructe proaspete sau congelate. Se vor lua minimum 4-5 lingurite de 3 ori pe zi. Cu cat se vor consuma insa mai multe cu atat va fi mai zibila in tratament.
Suc din fructe; se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
Fructe uscate 2 lingurite de fructe zdrobite sau macinate se vor pune la 250 ml apa si se vor fierbe timp de 15 minute. Se strecoara apoi. Se pot consuma 3 cani pe zi.
Praf de fructe rasnite, apoi cernut praful prin sita se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute inainte de mese.
Unguent: praf de fructe amestecat cu untura de porc 1\\1 si omogenizat prin amestecarea insistenta a celor doua componente da un unguent excelent pentru afectiuni dermatologice, deoarece contine toate taminele necesare refacerii pielii. Se unge local in strat subtire de 2 ori pe zi.

Tinctura din suc- se iau fructele si se zdrobesc, apoi se pun in storcatorul de fructe (daca aveti) daca nu intr-o panda tare si se strang pentru a stoarce sucul. Sucul din fructe se pune intr-o sticla in care se va pune aceiasi cantitate de alcool alimentar de 70° cat suc este. Se pune dop si se tine la rece. In mod normal se asteapta 15 zile apoi se poate consuma cate o lingurita diluata de 3 ori pe zi cu putina apa. Se poate insa consuma si imediat ce s-a facut.
Tinctura din praf de ta. (FRUCTE) este mai complexa pentru ca la aceasta tinctura se folosesc si semintele din fructe. De fapt se macina fructul cu rasnita de cafea cu sambure cu tot. La 50 g de praf de fructe se pune 250 ml alcool alimentar de 70°. Se inchide ermetic si se agita zilnic. Se tine la temperatura camerei. Se strecoara dupa 15 zile si se filtreaza. Se pune in recipiente mai mici. Se va lua cate o lingurita de 3 ori pe zi diluata in 100 ml apa.


Vin: la 1 kg de fructe zdrobite se va pune 1 kg de zahar si 10 g drojdie impreuna cu 5 litri de apa. Se pun intr-un vas timp de 7 zile agitand des. Dupa aceasta perioada se va pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus in el. Capatul furtunului de cauciuc se pune intr-un borcan cu apa. Se lasa cat timp fermenteaza 5-6 saptamani sa fermenteze.
Dupa fermentare se va scoate cu grija uleiul de la suprafata fiind foarte util la multe tratamente. Vinul se trage apoi cu un furtun intr-un vas mai mic si se umple pana la gura, sa nu mai ramana aer. Se pune un dop care se pune ceara sau se parafineaza. Se tine timp de 30 de zile cand se mai filtreaza o data luandu-se de pe depunerile care s-au asezat la fundul sticlei. Se pune in sticle si se parafineaza sau ceara. Este un n foarte bun la tratamente si totusi un n gustos. Peste fructele din vas se mai poate pune zahar si apa si se mai face o data n, insa nu medicinal ci pentru un n de masa.


Se poate consuma ca tratament nul obtinut prima data cate 50 ml de 3 ori pe zi. La acest n se pot pune si te aromate cand se pun fructele in functie de afectiuni: cimbru, sale, busuioc, maghiran, etc.
Se mai poate face un alt preparat foarte util in cazul in care aveti la indemana fructe proaspete. Se vor spala foarte bine fructele cu multa apa dupa ce le-ati desprins de pe ramuri. Se pun aceste fructe de preferinta intr-un vas de sticla si apoi se vor zdrobi cu mana sau cu o lingura de lemn. Se pun apoi intr-o panza mai rezistenta daca nu aveti storcator de fructe si prin stoarcerea puternica se va extrage sucul. Dupa ce nu mai iasa suc din aceste fructe se va pune peste aceste fructe tot in vas de sticla apa fiarta dupa racire, cat sa le acopere si se lasa timp de 12 ore. Se strecoara apoi din nou. Se mesteca apoi cu sucul obtinut de prima data si se va lasa pentru 12 ore la decantare. La suprafata se va forma o pelicula de ulei fina. Aceasta se va lua cu grija si se pune in recipiente mici. Se va folosi la intern 3-4 picaturi de 3 ori pe zi sau extern se pot face cu acest ulei o serie de preparate cosmetice sau dermatologice foarte eficiente.

Fructele ramase (din care s-a stors sucul) se vor pune la uscat. Se poate apoi sa se transforme in praf care se poate lua intern cate o lingurita de 3 ori pe zi, sau se poate folosi extern la diferite preparate (creme, unguente) in amestec cu ulei, unsoare, seu, vaselina, etc. Se prefera insa cu ulei vegetal caz in care se va pune peste praf ulei cat sa-l acopere. Se lasa 4 saptamani. Se strecoara si se poate folosi la orice afectiuni atat intern cat si extern.
Se poate folosi la orice afectiune, pentru ca nu exista afectiune care sa nu fie influentata in bine in urma tratamentului cu aceste fructe sau cu preparatele din ele. Avand toate taminele se poate lua deci la orice afectiune, pentru ca spre deosebire de taminele sintetice aceste tamine nu se stocheaza in organism ca cele sintetice.

Se foloseste la: afectiuni capilare, anemie, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm, ateroscleroza, ataminoza, bronsite, cancer, calcul biliar, ciroza, cistita, constipatie, convalescenta, degeraturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes, hepatita, hipertensiune, hipoaciditate, impotenta, infectii oculare, infectii respiratorii, infectii rale, insuficienta ovariana, leucemie, leucoree, micsorarea fluxului menstrual, parkinson, rani, radiatii. Reumatism, boli de rinichi, sida, afectiunile splinei, sterilitate feminina si masculina, tbc de orice natura, tumori, urticarie, etc.




O bautura placuta si racoritoare se obtine din 750 g fructe care se fierb cu 6 litri apa si 1 kg zahar. Dupa racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros. Pentru obtinerea nului se pun intr-un vas de sticla 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarna 5 litri apa fiarta si racita si 1,5 kg zahar. In vederea grabirii fermentarii, se recomanda sa se adauge si drojdie de n. Se lasa 15-20 zile, apoi se decanteaza in sticle, timp in care uleiul portocaliu se adauga la suprafata nului.


Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in ataminoze. In unele tari ceaiul de catina se recomanda in diaree, reumatism, in unele boli de piele, urticarie. Decoctia de seminte este folosita ca purgativ. Pentru prepararea nului se pot utiliza si fructele uscate in proportie de 5 ori mai mica.

---

Articole care vorbesc despre Catina

Catina - aliment, miracol, sanatate, echilibru

Interu cu Alexandru Costescu, medic specialist medicina generala, specializare homeopatie si fitoterapie. (Cabinet in cadrul farmaciilor Hoal). - Ce este catina? - Denumirea stiintifica a catinei este Hippophae rhamnoides. Aceasta denumire (Hippophae) ne de la utilizarea care ii era atribuit .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » interviuri

Eczemele se trateaza cu ulei de catina si macese

50 de grame de seminte de maces se spala cu apa calda si se lasa sa se usuce. Se adauga apoi 100 de mililitri de ulei de catina si se lasa la macerat 17 zile intr-un loc intunecos. Dupa aceea se strecoara si se amesteca cu 50 de grame de miere. Acest amestec este foarte indicat pentru ungerea ec .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » leacuri populare

Caderea parului si infuzia de catina

In cazul excesului de sebum, al matretii, al caderii parului se recomanda ca dupa spalarea parului si uscarea acestuia sa se faca un masaj al pielii capului cu o infuzie din frunze de urzica (o lingura de frunze se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora si jumatate, apoi se .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » leacuri populare

Catina - un arbust plin de vitamine

Catina este un arbust ramificat si spinos care creste din zona de litoral pina in cea montana. Se intilneste cu precadere in albiile riurilor din zona de deal din judetele Buzau, Prahova, Vrancea si Bacau, dar si in Arges si Dimbovita. Recoltarea se face incepind din luna august pina la primul i .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » plante si fitoterapie

Catina alba

Fructele de Catina alba (Hippophae rhamnoides L.) sunt drupe false, cu un singur sambure. Ele au forma unor bobite mici (0,30 ' 0,55 g), sferice, galbene sau portocalii, acide si astringente inainte de coacere ; dupa aceea pierd mult din aciditate si taninozitate. Perioada de recoltare a Catinei al .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » fructe » VALOAREA ALIMENTARA SI TERAPEUTICA A FRUCTELOR