Structurile sculare limfatice cuprind capilare, se colectoare si trunchiuri limfatice. Pe traiectul trunchiurilor limfatice se interpun limfo-noduli grupati mai multi la un loc; mai rar izolati.
Capilarele limfatice pot fi grupate in trei categorii: initiale, limfo-nodale si retea capilara. Capilarele initiale au forma unui deget de manusa si se gasesc in derm si in vilozitatile intestinale (chiliferul central). Capilarele limfo-nodale nasc in sinusul marginal, strabat corticala si medulara, prin confluenta lor formeaza trunchiurile limfatice eferente limfo-nodale. Reteaua capilara limfatica este o componenta structurala a tesutului conjunctiv lax de sustinere. Toate capilarele limfatice sunt continute in tesutul conjunctiv lax de sustinere in exclusivitate. Aceste elemente sunt absente in alte tesuturi: muscular, nervos etc. Se intalnesc insa in structurile conjunctive din aceste tesuturi si organe.
Structura microscopica a capilarelor limfatice este apropiata de cea a capilarului sinusoid sangvin. Capilarul limfatic este astfel format dintr-un strat unic de celule endoteliale, fara sustinerea unei membrane bazale si fara zonule ocludente sau aderente, zonule care se gasesc in capilarul sangvin aderat. Prelungirile citoplasmatice ale acestor celule endoteliale sunt fixate de elementele structurale ale tesutului conjuctiv lax. Prelungirile cito-plas- matice sunt numite filamente de ancorare, (hobane) si au un rol deosebit in deschiderea comunicarile inter-endoteliale care asigura legatura intre spatiile interstitiaie preiimfatice si lumenul capilar limfatic, intre lichidul interstitial si limfa. Celulele endoteliale sunt strabatute de un sistem cuolar caruia i-a fost atribuit un rol similar in formarea si concentrarea limfei. Acestea sunt argumentele anatomice care fundamenteaza ipoteza de exclusivitate a pozitionarii si prezentei capilarelor de limfa strict, exclusiv ca si componente structurale ale tesutului conjunctiv lax de sustinere.
Capilarele limfatice initiale si reteaua limfatica isi rsa continutul in sele colectoare. Acestea sunt constituite dintr-un strat unic de celule endoteliale asezat pe o membrana bazala. Marginile proximale ale celulelor endoteliale la acest nivel, raman libere in lumen si realizeaza primul sistem lvular intra-luminal, sistem care directioneaza curentul limfatic.
Din conexiunile acestor se colectoare iau
nastere trunchiurile limfatice. Acestea sunt structuri complexe constituite din endoteliu (tunica interna), tunica medie si adventice (tunica externa). Au un diametru riabil sub, sau pana la 1 mm. intre particularitati pot fi enumerate: prezenta sistemului lvular intraluminal, lve asezate la distante milimetrice (formate din celule endoteliale), celule musculare netede in tunica medie, sa sorum sangvine si limfatice in adventicea ancorata la tesutul conjuctiv, un sistem arhitectural de
fibre elastice de o mare complexitate (4).
Trunchiurile limfatice sunt grupate in trunchiuri superficiale, extraponevrotice si trunchiuri profunde (subaponevrotice si viscerale). Conexiunile intre trunchiurile limfatice superficiale si trunchiurile subaponevrotice sunt mai reduse numeric si ativ ca
venele perforante. Trunchiurile limfatice realizeaza intre ele numeroase anastomoze si bifurcari de la origine pana la rsare in sinusul marginal limfonodal. Diametrul lor este aproape nemodificat pe toata intinderea de la origine pana la rsare. La cati centimetri inainte de a contacta limfono-dulii, in trunchiurile aferente creste frecventa lvelor intraluminale si cantitatea de fibre musculare de tunica medie (13). Unele trunchiuri limfatice pot ocoli primii limfo-noduli contactand alti noduli proxi-mali. Trunchiurile eferente limfo-nodale se constituie ca se aferente pentru statiile proximale. La nivelul abdomenului, trunchiurile limfatice se alatura pediculilor sculari arteriali pana in regiunea retro-peritoneala subdiafragmatica. La acest nivel, retro-pancreatic, are loc confluenta trunchiurilor lombare: stangi si drepte cu trunchiurile limfatice mezenteri-ce si trunchiurile ce provin din organele abdominale in special cele hepatice. Din aceasta confluenta -cisterna Pecquet ia nastere duetul toracic. Ramurile aferente ale cisternei Pecquet - chyli sunt dispuse ca spitele de roata in vecinatatea fetei posterioare a regiunii corporeo-cefalice pancreatice. Duetul toracic, de la originea sa subdiafragmatic, trece in me-diastinul posterior prin hiatusul aortic si drumuieste retroaortic, prevertebral pana in segmentul supraor-tic a mediastinului posterior unde realizeaza o deviatie spre stanga si in regiunea
cervicala o crosa spre anterior pentru a se rsa in unghiul venos
Pirogoff. Pe traiectul sau intratoracic, duetul toracic primeste numerosi afluenti: trunchiurile limfatice in-tercostale stangi si drepte, trunchiurile limfatice ale viscerelor hemitoracelui stang, trunchiurile limfatice din membrul superior stang, jumatatea stanga a capului si gatului,
mamara interna stanga.
Duetul limfatic drept, de cati centimetri lungime, ia nastere din confluenta trunchiurilor limfatice din membrul superior drept, jumatatea dreapta a capului si gatului, trunchiurile limfatice din hemi-toracele drept si din trunchiurile limfatice ale straturilor superficiale ale peretelui toracic drept (fara trunchiurile limfatice intercostale drepte care se rsa in duetul toracic).
