Traumatismele nelor se clasifica in contuzii si plagi. Leziunile nelor, care au o structura putin rezistenta, sunt frecnt asociate traumatismelor organelor si tesuturilor adiacente: artere, muschi, oase, viscere, etc.
Contuziile, adica traumatismele noase inchise, sunt frecnte. Leziunile nelor mici evolueaza asimptomatic sau cu semne minore (dureri). Contuziile nelor mari se manifesta prin dureri si edem voluminos. Sunt frecnt asociate la entorse, lu-xatii, fracturi. Contuziile noase se pot complica cu tromboze extinse si chiar cu embolii. Tratamentul contuziilor noase consta in repaus, prisnite aplicate local, unguente antiinflamatorii, iar in trom-boza tratamentul tromboflebitei.
Plagile nelor sunt frecnt asociate leziunilor arteriale si sunt produse prin agresiuni (arme albe sau de foc) accidente sau iatrogen. Solutia de continuitate poate afecta nele superficiale sau pro-
funde. Originea noasa a hemoragiei se caracterizeaza prin curgerea sangelui in flux continuu din plaga si prin culoarea mai inchisa a acesteia. Plagile nelor superficiale mici sunt insotite de sangerari reduse, in schimb in lezarea nelor varicoase hemoragia este mare, favorizata de presiunea noasa crescuta in ortostatism, si poate periclita chiar viata bolnavului.
Plagile nelor profunde se caracterizeaza prin
hemoragii mari, continue, cu sange de culoare mai inchisa. in situatia in care comunicarea directa a nei cu exteriorul este obliterata de muschi, se poate complica plaga noasa cu un hematom care daca devine voluminos comprima structurile din jur, inclusiv arterele (determinind o ischemie acuta).In situatia plagilor arteriale si noase sangele arterial oxigenat are culoarea rosu aprins si se evacueaza in jet ritmic, pulsatil.
Hemostaza provizorie in
hemoragiile noase se efectueaza de preferinta prin compresiune direct la nilul plagii; chiar la aplicarea unei compresiuni reduse se obtine colabarea nei si sistarea hemoragiei. Aplicarea garoului proximal de plaga poate accentua hemoragia prin staza noasa.
Hemostaza definitiva se realizeaza prin ligatura directa; aceasta se evita daca na respectiva este singura cale de drenaj a unei extremitati traumatizate, in plagile cervicale interesand nele mari, acestea raman deschise si pe linga hemoragie exista riscul emboliei gazoase. in traumatismele nelor profunde se impune refacerea primara a nelor importante lezate. S-a renuntat la ligatura nelor mari ale extremitatilor deoarece survin frecnt tromboze extinse urmate de invaliditati sau amputatii. Se recomanda sutura nei, refacerea continuitatii nei cu peretele nos sau cu grefon nos.
Complicatiile posibile postoperator constau in tromboflebite sau embolii pulmonare. Insuccesul interntiilor reconstructi se explica in majoritatea cazurilor prin
tromboza nei respecti. Pentru a preni aceasta se continua postoperator tratamentul anticoagulant inceput intraoperator.In plus se preconizeaza cresterea debitului sangvin prin na refacuta pentru a evita trombo-zarea. Pentru aceasta se utilizeaza uneori o fistula arterio-noasa distala temporara, care mentine un flux sangvin continuu si important prin na.
Tratamentul socului hemoragie si al anemiei acute consta in refacerea volemiei, inclusiv prin transfuzii de sange; este foarte important pentru evolutia postoperatorie a bolnavului.
Traumatismele noase iatrogene sunt mai frecnte in prezent in urma cresterii semnificati a tehnicilor de cateterizari noase pentru diagnostic, tratament si de
biopsie renale in cursul i.r.a." class="alin2">punctie biopsie tintita, care pot leza nele. Vena subclavie este calea de predilectie pentru cateterizare noasa de durata in serviciile de terapie intensiva si de aceea este mai frecnt traumatizata sau trombozata. in prezent catete-rizarile nei jugulare sunt practic abandonate.
