Sunt frecnt asociate cu leziunile
intestinului subtire sau gros, direct sau indirect, prin consecintele asupra vitalitatii anselor intestinale (26).
Anatomo-patologic sunt descrise:
a)
hematomul izolat al mezenterului sau concomitent cu cel al peretelui intestinal. Ca intindere se poate localiza de la radacina pana la marginea sa de insertie enterala. O leziune vasculara pe vase principale poate determina un hematom fuzat intre foitele peritoneale mezenterice determinand si compresiunea unor vase neafectate cu consecinte circulatorii. De asemenea este posibila extensia variabila retroperitoneala producandu-se un hematom retroperitoneal;
b) ruptura mezenterului are in general o dispozitie rticala avand consecinte vasculare mai putin gra. in raport cu importanta si intinderea vaselor afectate in ruptura, leziunile intestinale pot fi de amploare mai mare sau mai mica. Uneori in vasele avulsionate se pot produce cheaguri a caror extensie in timp, spre na mezenterica superioara sau na porta este posibila. Rupturile de mezenter fara leziuni vasculare importante (in zonele avas-
culare) pot lasa ca sechele orificii, ale caror margini se organizeaza treptat fibro-scleros si favorizeaza uneori angajarea unor anse intestinale determinand astfel subocluzii sau ocluzii;
c) rupturile mezenterice incomplete sau prezenta unui hematom marginal entero-mezenteric pot fi urmate uneori de cicatrizari care sunt la baza unor stenoze intestinale tardi;
d) desprinderea tardiva a unei escare limitate a mezenterului intr-o zona de contuzie a acestuia poate favoriza leziuni ischemice perforati tardi enterale;
e) hematoamele si rupturile mezocolonului transrs ori sigmoid cu interesarea unor trunchiuri vasculare importante se insotesc de hemoperitoneu. Un hematom mare este un factor compresiv cu diferite consecinte, de regula neischemiant pentru colon, deoarece arcada vasculara marginala este suficienta. in schimb leziunile arcadei paracolice Drumond sau ale vaselor drepte sunt urmate de ischemie parieto-colonica.
Clinic traumatismele mezenterice se exprima in modalitati dirse:
- precoce si cel mai frecnt prin loul unei
hemoragii acute intraperitoneale;
- mai tardiv prin semnele unei peritonite perforati cu substrat ischemic;
- si mai tardiv ca urmare a desprinderii unei escare se poate conturar clinica unei peritonite in doi timpi;
- la distanta sunt posibile ocluzii prin mecanismul deja mentionat.
Diagnosticul clinic al traumatismelor mezenterice prin contuzii abdominale poate fi sustinut cu ajutorul examenelor imagistice dintre care cele mai performante sunt
tomografia computerizata inclusiv in varianta helicoidala (27, 28). Semnele cele mai specifice ale traumatismelor entero-mezenterice prin contuzii abdominale sunt pneumoperitoneul sau extravazarea substantei de contrast administrate per oral in peritoneu, nu todeauna prezente insa. Trebuie identificate deci cateva semne indirecte care ar putea sili diagnosticul de traumatism mezentejic, fixand si indicatia operatorie. Astfel se citeaza: - infiltratie mezenterica si/sau prezenta unor hematoame mezenterice; - fluid prezent intre anse (prezenta unei cantitati semnificati de lichid - sange - intre anse in absenta identificarii unor leziuni ale organelor parenchimatoase exprima leziuni ale mezenterului); - mici colectii lichidiene inchistate intre ansele intestinului subtire; - ingro-sarea peretelui intestinului adiacent; - striuri longitudinale pe mezenter (29 - 32).
Tratamentul este chirurgical. Laparotomia permite precizarea inntarului lezional, evacueaza continutul peritoneal (sange,
sucuri digesti) si silizeaza ca prim gest hemostaza. in continuare se efectueaza gesturile reparatorii, incepandu-se cu aviva-rea si suturile enterale cu sau fara enterectomii limitate impuse de devascularizari variate iar ulterior se procedeaza la restaurarea mezourilor prin -
rificarea odata in plus a hemostazei si a viabilitatii capetelor anselor implicate, evacuarea hematoame-lor si ligatura surselor lor, urmate de sutura breselor mezenterice (cu material nerezorbabil). Aspiratia gastrica este obligatorie si entual a anselor enterale deasupra suturilor (daca este tehnic posibila) pot fi utile.
