mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Traumatismele aparatului urinar
Index » Patologia chirurgicala urologica » Traumatismele aparatului urinar
» Traumatismele uretrale

Traumatismele uretrale


Share


Generalitati
Traumatismele uretrale apar predominent la barbat. Anatomic, uretrei masculine i se descriu urmatoarele portiuni: prostatica, membranoasa, bulbara, peniana.In cazul traumatismelor uretrale, pentru o mai corecta abordare diagnostica si terapeutica este utila clasificarea uretrei in doua portiuni: anterioara si posterioara.
Uretra feminina este rareori afectata traumatic (Bolgan, 1977; Netto, 1983).

Traumatismele uretrei posterioare
Majoritatea leziunilor traumatice ale uretrei posterioare survin dupa accidente de circulatie, sporti, caderi de la inaltime. Cauza este reprezentata de fracturile sau disjunctiile bazinului (Devine, 1982; Palmer, 1983). in acest caz prostata este tractio-nata, datorita ligamentelor pubo-prostatice, intr-o directie opusa uretrei membranoase, solidarizata diafragmei uro-genitale (3).
Leziunile penetrante produse prin agresiune externa sunt rare. Mai frecnt pot apare perforatii ale uretrei posterioare determinate de instrumentarea uretrala.

Clasificare
Traumatismele uretrei posterioare pot fi clasificate astfel (7):
. Tipul I, consta in ruperea mijloacelor de fixare ale prostatei, tensionarea aponevrozei perineale mijlocii fiind minima, cu aparitia consecutiva a he-matomului periprostatic. Uretra posterioara este elon-gata, dar circumferinta sa ramane intacta. Acest tip de leziune reprezinta aproximativ 17% din totalul leziunilor traumatice ale uretrei posterioare.
. Tipul II, a fost considerat ca reprezentand cea mai frecnta categorie de leziuni traumatice ale uretrei posterioare. Aceasta consta in sectionarea uretrei prostato-membranoase la nilul apexului prostatic prin tensionarea aponevrozei perineale medii. Se produce astfel extravazarea uro-hematica in pelvis, deasupra diafragmei uro-genitale intacte. Ruptura uretrei poate fi completa sau incompleta.
. Tipul III, este cel mai grav si cel mai frecnt intalnit. Se produce ruptura ligamentelor pubo-prostatice, a uretrei si a aponevrozei perineale mijlocii. Acestea vor determina aparitia revarsatului uro-hematic in pelvis, existand comunicare intre pelvisul subperitoneal si perineu.
, Leziunile penetrante ale uretrei posterioare produse prin agresiune externa sau instrumentare uretrala sunt urmate de extravazarea urinii pe traiectul preformat de agentul traumatic.
Manifestari clinice
Manifestarile clinice aparute in cazul traumatismelor uretrei posterioare variaza in functie de tipul leziunilor.In tipul I, apar: dureri loco-regionale, determinate de fracturile de bazin, dar mictiunea este posibila si uretra este cateterizabila.In tipul II, apar: semne generale determinate de socul traumatic, retentie completa de urina, uretro-ragie, hematom peri-prostatic si peri-cal important. Poate fi decelat clinic la examenul hipogas-trului, dar mai ales la tuseul rectal, cand se evidentiaza o masa pseudotumorala de consistenta redusa, cu prostata dureroasa deplasata cranial. in cazul in care nu se produce sectionarea completa a uretrei, prostata nu este deplasata cranialIn tipul III, este caracteristica asocierea manifestarilor descrise anterior cu aparitia hematomului perineal.
Explorari imagistice
Radiografia de bazin poate pune in evidenta leziunile osoase.
Uretrografia retrograda este explorarea imagistica de electie pentru decelarea tipului de leziune uretrala (1). in cazul in care uretra este normala se poate continua explorarea cu o cistografie de umplere.
Aspectele decelate de aceasta explorare pot fi reprezentate de:
. uretra apare normala, fara extravazarea substantei de contrast - in tipul I;
. difuzarea substantei de contrast deasupra diafragmei pelvine - in tipul II;
. difuzarea substatei de contrast atat deasupra diafragmei pelvine cat si perineal - in tipul III.
Urografia intranoasa ofera date asupra aparatului urinar superior, iar cistografia excretorie evidentiaza o ca urinara in "picatura\" sau "lacrima\" in cazul existentei unui hematom pelvin important (2).
Ecografia obiectiaza prezenta si extinderea hematomului pelvi-subperitoneal.
Cateterismul explorator nu este indicat datorita riscului de infectie si agravare a dislocarii zonelor uretrale traumatizate.


Tratament

In tipul I. La acesti pacienti hematomul pelvin comprima uretra determinand disurie, desi uretra nu este lezata iar mictiunile sunt posibile. in acest caz se indica mentinerea unei sonde uretro--cale pentru cateva zile sau cistostomie suprapu-biana minima (uristil) cu reevaluare locala dupa 10-l4 zile.
Pentru tipurile II si III se descriu mai multe alternati de abordare terapeutica.
La pacientii cu rupturi partiale minime se poate monta sonda uretro-cala care va fi mentinuta 14-21 de zile, urmata de efectuarea unei uretrocis-tografii mictionale de evaluare. Atunci cand sonda nu poate fi ascensionata cu usurinta sau leziunea uretrala este extinsa cateterismul trebuie evitat pentru a nu transforma o ruptura partiala in una completa, in acest caz se impune efectuarea cistosto-miei suprapubiene.
Unii autori considera ca cel mai conservator mod de abordare al acestui tip de leziuni consta in practicarea unei cistostomii suprapubiene, evitan-du-se instrumentarea uretrala. Se efectueaza ure-trocistografie mictionala la 14-21 de zile, si daca nu apare extravazarea substantei de contrast sau o strictura uretrala stransa, se poate suprima cistos-tomia (7). in cazul prezentei stricturii uretrale se poate practica uretrotomie cu cateterizare uretrala. Daca zona nu poate fi depasita McAninch (1996) considera ca este necesara mentinerea cistosto-miei pentru 3-6 luni si refacerea chirurgicala ulterioara a calibrului uretral.
La pacientii la care lezarea uretrei posterioare intereseaza intreaga circumferinta s-au descris doua tipuri de atitudini terapeutice:


. realiniere uretrala imediata (in urgenta);

. derivatie urinara, reconstructia urinara urmand sa fie realizata intr-un timp secundar.
Realinierea chirurgicala imediata este indicata la pacientii la care (3):
. se impune explorarea pelvina imediata datorita unor leziuni concomitente rectale sau vasculare;
. exista o dislocare importanta prostato-uretrala prin hematom voluminos;
. exista leziuni importante ale colului cal sau fragmentari ale prostatei (Tumer-Warwich, 1977; Crassweller, 1977; Al Aii si Husein, 1983).
Recent, unii autori considera ca interntia se efectueaza printr-o incizie pubo-ombilicala si are drept scop: evacuarea hematomului, cateterizarea uretrei, eliberarea cii si prostatei din mijloacele de fixare (ligamente pubo-prostatice) si repozitio-narea acestora.
Refacerea chirurgicala "tardiva\" este considerata de numerosi urologi ca fiind metoda de electie pentru rezolvarea rupturilor uretrei posterioare. Dupa diagnosticarea rupturii uretrei posterioare se practica cistostomie suprapubiana si se efectueaza cis-tografie de umplere pentru a evidentia entualele leziuni asociate.


S-au descris 3 alternati terapeutice:

. reconstructie uretrala in doi timpi;


. refacerea uretrei intr-un singur timp;

. refacerea endoscopica a continuitatii uretrale prin abord bipolar, fie prin introducerea unui ghid metalic descendent, fie prin sectionarea in lumina - "cut for the light\" (Gonzales, 1983; Spirnak, 1993).
Tratamentul de electie, care ofera cele mai bune rezultate, il reprezinta efectuarea cistostomiei cu reevaluarea si refacerea continuitatii uretrale dupa 3 luni de la traumatism.
O alta alternativa terapeutica o reprezinta cisto-stomia cu refacerea imediata a continuitatii uretrale. Rezultatele unor studii semnificati au demonstrat o rata crescuta de recidi a stricturilor dupa aceasta modalitate de tratament.

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Patologia chirurgicala urologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor