mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Insuficienta renala acuta postoperatorie
Index » Patologia chirurgicala urologica » Insuficienta renala acuta postoperatorie
» Sindromul comun uremiei acute

Sindromul comun uremiei acute







Modificarile bioumorale


A. Retentia azotata

1. Ureea (normal: 20-40 mg%, 3,6-7,2 mmol/l) Nivelul seric al ureei este dependent de trei factori:


- productia ei (prin caolismul protidic);

- spatiul de difuziune (apa totala reprezinta 60% din corpul uman);
- excretia (masurata prin clearence-u\\ de uree). Nivelul seric al ureei este dependent de filtrarea
giomerulara si variaza cu debitul urinar. in stare normala, proteinele caolizate sunt de origine alimentara si endogena. Daca regimul caloric este suficient, 20 de g de proteine endogene sunt obligatoriu caolizate. in fiecare zi, in conditii de aport
proteic normal cele 20 de g de proteine endogene distruse sunt refacute. Cateva cifre referitoare la meolismul proteic: 30 g de muschi contin 6 g de proteine sau 1 g de azot protidic care permit sinteza a 2 g de uree. Aceasta uree este eliminata prin urina. Este suficient sa se multiplice cu 3 debitul ureei urinare pentru a obtine in grame cantitatea de proteine ingerate. in aceasta situatie fiziologica, ureea sangvina este cuprinsa intre 5 si 8 mmol/i, (20-40 mg%). Ureea serica prezinta variatii in functie de aportul protidic (0,8-2 g/kg corp;, in insuficienta renala acuta, spatiul de difuziune a ureei nu este sensibil modificat, prin opozitie, ceilalti factori de care depinde nivelul seric al ureei sunt profund modificati. C/earence-ul ureei este nul sau foarte diminuat. Productia de uree este foarte diferita, de la un caz la altui in raport de aportul alimentar zilnic, dar si de caolismul proteic endogen. Aceasta distrugere de proteine endogene reprezinta factorul care influenteaza cel mai mult nivelul ureei sangvine. Estimarea zilnica a ureei sangvine la acesti bolnavi reflecta intensitatea caolismului lor.


Aceasta apreciere in insuficienta renala acuta are doua ratiuni:
. permite decelarea cifrelor la care nivelul de uree sangvina duce la complicatii (valori de 31-40 mmol/l au indicatie de epurare extra-renaia);
. estimarea intensitatii caolismului in functie de leziunile asociate sau complicatiile insuficientei renale acute: leziuni musculare traumatice, infectioase, toxice, viscerale, hema-toame sau infectii hepatice, leziuni viscerale, septicemie etc.
O crestere a ureei serice > 50 mg% (7-8 mmol/ 24 ore) arata o leziune asociata cu complicatii care trebuie identificate si tratate. In functia renala intervin doi factori:
. pasajul (trecerea) de la caolism la cel de anabolism proteic;
. excretia urinara a ureei este proportionala cu filtrarea giomerulara, toate determinand nivelul ureei serice.
Unu! sau ambii factori ridica in cateva zile nivelul ureei serice cu 4-6 mmol/l 15-25 mg%. in cazurile particulare, in special in cazul coexistentei insuficientei renale acute cu insuficienta hepatoce-lulara grava, desi ureogeneza este redusa, aceasta nu permite jugularea evolutiei nefavorabile a bolii renale, dar cresterea este mai lenta. in practica clinica aceasta eventualitate este exceptionala
2. Creatinina plasmatica (normal intre 80-l20 mi-cromoli/l; 1,3 mg% ml) creste in insuficienta renala.

La pacientul anunc nivelul plasmatic ai cieatininei creste in medie cu 200 mmol/l/zi, 0,5-2,5 mg%/zi. 3. Acidul uric este crescut peste 400 micromoli/l
(normal 4-6 mg%). Nu i se atribuie consecinte pa-toioaice.


B. TuibwarUa detrolit/ce si nddo-bazice

Determinarea lor trebuie sa se faca zilnic in insuficienta renala acuta, rezultatele depinzand de cura de epurare extrarenaia,


1. Tulburarile cationice

Modificarile potasemiei (norma! 3,5-5,3 mmol/l): Hiperkaliemia este cea mai grava, constituind un risc deosebit cand depaseste 6,5 mmol/L (6,5 mEq/l). Aceasta cifra justifica indicatia de epurare extrare-nala de urgenta. Hiperkaliemia se datoreaza trecerii in lichidul extracelular a potasiuiui celular. Aceasta este provocata de distructia celulara, hiperkaliemia fiind o consecinta directa a hipercaolismului (apa celulara contine 110-l20 mmol de potasiu/litru). Un alt mecanism este iesirea potasiuiui din celula sub influenta acidozei. Pericolul consta in retentia acestuia in miocard. Aceasta nu depinde numai de nivelul potasemiei, dar si de asocierea cu hipocal-cemie si acidoza. Depistarea unei hiperkaliemii trebuie sa fie urmata de inregistrarea repetata a traseului electrocardiografie al pacientului. Electrocardiograma poate evidentia:


- aparitia de unde T ascutite, simetrice;

- tulburari de conducere atriala, atrio-ventriculara sau intraventriculara;
- largirea uniforma a undelor QRS.In stadiul terminal: apare tahicardie ventriculara sau fluttei ventricular. Existenta unei hipokaliemii se intalneste mai adesea in caz de p,;erderi de potasiu asociate cu uremia acuta.
Natremia - (norma! 142 mEq/l, 137-l50 mmol/l) este asociata cu nivelul de hidratare a pacientului. Reflecta osmolaritatc-a plasmatica eficace. Natremia sub 130 mmol/l se datoreaza unui aport exceside apa cu eliberarea apei endogene. Exceptional, se gaseste o hipernatremie consecutiva unei pierden de apa, izolata sau asociata unui aport exceside sodiu hipertonic. Aceasta hipernatremie poate avea consecinte cerebrale foarte grave.
Calcemin - (normal 9-l1 mg/i sau 2,1-2,6 mmol/l) este constant diminuata dupa cateva zile de evolutie. Se insoteste exceptional de semne de tetanie (in contextui hipermagneziemiei si acidozei asociate). Pot aparea manifestari grave de tetanie, cu coma, daca nivelul caidului ionizat este brutal di-
minuat prin corectarea rapida a acidozei. Poaie favoriza complicatiile cardiace de hiperkaliemie.


2. Tulburarile anionice

Hipocloremia - (normal 99-l11 mn.oi/i) este secundara pierderilor digestive a bicarbonatului pias-matic in raport cu acidoza meolica. in insuficienta renala acuta, ionii de H\" eliberati pnn meolism si distructie celulara sui.t transportati de bicarbonatul plasmatic si exista o tendinta ae acumulare de sulfati, fosfati, lactati prin deficitul ce eliminare renala. Deficitul anionic, definit prin diferenta dintre cationi (Na, K) si aniom (CG3K\", cler; este in mod normal sub 15 mEq /L. Poate creste in insuficienta renala acuta. O crestere >25 mg/l arata o forma particulara de acidoza meolica cu acumulare de anioni endogeni (corpi cetonici din coma acido-cetozica, acidul iactic In socui prelungit) sou exogeni (intoxicatie cu acid acein saiicilic sau etilenglicol).


3. Tulburarile acido-baziceIn cursul insuficientei renale acute rinichiul este incapabil sa elimine ioni de H+ si sa regenereze ioni de C03f-T, (22-31 mmol/l), pH-ul arterial se mentine intre 7,30-7,35, iar bicarbonatul plasmatic diminua rar sub 15 mmol/dl. Aceasta situatie este realizata prin sistemele tampon ale sangelui si compensatia respiratorie care se traduce prin Pa CO2 cuprins intre 25 si 30 mmHg. Acest ultim factor reprezinta conditia de supravietuire. Daca eliminarea pulmonara a CO2 este insuficienta prin paralizie respiratorie sau pneumonie, apare acidoza mixta, pH-ul sangvin diminua brusc la 7,2-7,1 amenintand viata bolnavului. Schema de mai sus este modificata prin interventia altor factori. in principiu, bilantul ionic de H+ depinde de productia si pierderile digestive de CO3H\" sau H+. Acidoza meolica este in acelasi timp mai severa in conditii de caolism crescut. Este marcata de aparitia rapida a uremiei\" postoperatorii sau posttraumatice prin / ori cu hipoxie sau hemoragie digestiva. Este crescut in cazurile de diaree bogata in bicarbonati. Acidoza este mai discreta in uremia toxica. Poate fi inlocuita de alcaloza in caz de pierderi acide importante prin varsaturi.


C. Apa

1. Apa si starea de hidratare in uremia acuta in uremia acuta se pot intalni toate sindroamele de dezechilibru hidric, cea mai frecventa este hidratarea intracelulara cu un exces de apa endosau exogena, ceea ce favorizeaza inducerea tulburarilor de cunostinta. Se mai pot intalni:
- hiperhidratarea extracelulara prin aport exceside sodiu cu hipertensiune arteriala;
- edeme: viscerale, cerebro-meningeale sau pulmonare, necesitand ultrafiltrare prin rinichi artificial. in general sunt consecinta unei erori terapeutice.


2. Diureza in uremia acuta

Debitul urinar se determina prin cateterism ure-tro-cal permanent in stadiul initial, debitul urinar orar poate creste sub tratament: insuficienta renala acuta functionala. Invers, daca diureza diminua, leziunea parenchimatoasa organica este certa. Daca diureza pe 24 h este sub 100 ml/h are aceeasi semnificatie de obstacol sau leziune parenchimatoasa. Studiul chimic sau citologia urinara sunt de interes redus, cu exceptia infectiilor urinare. La polul opus este insuficienta renala acuta cu diureza conservata. IRA cu diureza conservata apare in caz de scadere a capacitatii de reabsorbtie la nivelul tubilor urinari. Frecventa cazurilor cu diureza conservata este crescuta in cazurile de administrare de aminoglicozide si sepsis (29). in acest caz studiul proteinelor urinare si sedimentului urinar permite determinarea tipului anatomic de insuficienta renala acuta. Densitatea urinara este foarte scazuta: 1001-l003. C/earence-ul de creatinina este mic (5-l0 ml/min) chiar in cazurile cu diureza asociata cu poliurie. C/earence-ul creatininei, pe perioade scurte de 1-2 ore, se pare ca este mult mai edificator pentru precizarea functiei renale. Concentratia in uree a urinii este redusa (sub 6 g/24 ore, 1-2 g/l). in concluzie, debitul urinar nu reprezinta un indicator senzitisau specific al functiei renale.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor