mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Sarcina extrauterina (sarcina ectopica)
Index » Patologia chirurgicala ginecologica » Sarcina extrauterina (sarcina ectopica)
» Varietati anatomice, clasificare

Varietati anatomice, clasificare


Share



Sarcina extrauterina a fost descrisa pentru prima data in anul 936 i.ch. de un autor arab, Albucasis. in secolul XVII este mentionata de Mauriceau ca o posibila complicatie obstetricala, ca in 1883, Tait sa practice primele salpingectomii.
Sarcina extrauterina ramane o afectiune gra, din doua motive esentiale;
- erorile de diagnostic pun in pericol viata femeii, in 1975, in SUA, sarcina ectopica fiind responsabila de 12% din decesele materne si de 17,6% in 1977;
- sarcina ectopica compromite grav viitorul ob-stetrical al femeii, 1/3 din nidatiile ectopice surve-nind la nulipare, din care 50% vor ramane sterile. De aici necesitatea unui diagnostic corect al sarcinii extrauterine, recurgand in acest scop, pe langa examenul clinic si la o gama riata de examene complementare (6, 15).
Frecventa sarcinii uterine riaza intre 0,58-l,3% din totalul nasterilor, in ultimii 20 de ani obsern-du-se o crestere a acesteia datorita:
- incidentei ridicate a salpingitelor acute, femeia putand ramane gravida chiar inainte de vindecarea completa. Datorita antibioticelor, procesul inflamator intereseaza mai putin permeabilitatea tubara, in schimb alterarea epiteliului ramane ireversibila;
- folosirii din ce in ce mai mult a contraceptivelor estroprogestative si dispozitivelor intrauterine;
- cresterea numarului de interventii de chirurgie tubara (8).

Clasic, se descriu urmatoarele localizari extrauterine: tubara, abdominala (6), oriana (5), intramurala si cervicala (7).
Cea mai frecventa dintre aceste localizari, localizarea tubara, poate fi, dupa portiunea in care s-a imtat oul: pavilionara (4), ampulara (3), istmica (2) si interstitiala (1) (. 1).

ETIOLOGIE
Fecundatia are loc in 1/3 externa a trompei, de unde, ca urmare a activitatii kinetice a trompei, oul migreaza spre cavitatea uterina, unde ajunge in 5-6 zile.
Modificarea fiziologiei tubare (mecanica, dinamica, biochimica) a fecundatiei (tardive) sau a procesului de dezvoltare a oului pot crea dupa D. Alessandrescu premisele unei nidatii ectopice.In majoritatea cazurilor oul ramane in trompa (95%), unde se imteaza, foarte rar in cavitatea abdominala (3-4%) si exceptional, el se grefeaza pe or (1-2%).


Explicatia acestei nidatii ectopice poate fi:

- o intarziere in captarea oului (10-20%). Cand fecundarea are loc in afara trompei, oul este captat cu intarziere, ajunge in stadiul de blastocit si ni-deaza inainte de patrunderea in cavitatea uterina;
- o oprire sau incetinire in migrarea oului (80%). Cauzele care pot produce aceste fenomene pot fi atat anatomice cat si functionale.
Cauzele anatomice ale nidatiei ectopice care pot perturba peristaltismul tubar sunt:
- stenozele inflamatorii - sechele ale salpin-gitelor banale sau ale tuberculozei inaparente sau tratate, care pot interesa epiteliul tubar;
- tumori uterine - un miom al colului uterin sau inclus in ligamentul larg prin compresiunea exercitata pe traiectul tubei;
- malformatii tubare - trompe hipoplazice, di-verticul tubar;
- endometrioza, adesea situata in regiunea interstitiala;
- sechele ale chirurgiei plastice tubare, sarcina ectopica, in statistica lui Palmer, ajungand la 2,4-7% din cazurile operate. Dupa N.N. Gheorghiu si colaboratorii, recidivele pe bontul tubar restant in urma tratamentului operator consertor, cu ocazia unei sarcini extrauterine anterioare nu sunt de neglijat.
Factori functionali, factori spasmodici pot modifica peristaltismul prin secretiile steroidiene o-riene:
- estroprogestativele pot expune la un risc de 10% estrogenii din compozitia acestora provocand un spasm muscular la nivelul istmului tubar;
- progestativele microdozate in priza continua, cresc riscul sarcinii extrauterine, prin actiunea lor inhibitoare asupra contractiilor musculare ale trompei:
- dispozitivele intrauterine (DIU), multiplica cu 10, riscul sarcinii extrauterine, dar numai la femeile cu leziuni de salpingita latenta. Riscul creste cand utilizarea DIU depaseste 25 luni, fiind maxim in primele 3 luni, dupa ablatia acestuia;
- inductia ovulatiei prin gonadotropine umane (HMG-HCG), este cauza de sarcina extrauterina in 3% din cazuri. in aceste situatii, se noteaza frecvent asocierea sarcinii intrauterine si sarcinii extrauterine. Aceste complicatii se obser in cursul ovulatiilor multiple, ovulatiile putand surveni in momente diferite, dupa injectia de HCG. Primul ovocit are un transport normal, dar modificarile hormonale legate de primul corp galben perturba transportul ovulelor suplimentare (12);
- in sfarsit un ou normal (mare), ipoteza necon-firmata inca, poate fi cauza de intarziere a migrarii in special la femeile in rsta (8).



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor