Incidenta cancerului de col uterin la femeile in rsta de peste 40 de ani, a scazut cu mai mult de jumatate fata de anii 1950 in tarile Comunitatii Europene (. 2.12), in parte datorita unei mai bune igiene ginecologice si in parte gratie frotiurilor care au depistat leziuni preneoplazice.
Cancerul de col uterin este provocat in 90% din cazuri de catre papilomavirusul uman 16 si 18, transmis pe cale sexuala. Desi frecventa infectiilor HPV este doar de 2-3 ori mai mare in tarile in curs de dezvoltare (America Latina, de exemplu, cu 15% femei infestate fata de 7% in tarile industrializate) incidenta cancerului de col este de 10 ori mai mare. in plus, peste 1% din infestate sunt purtatoarele unui cancer de col sau a unor leziuni cu potential regresiv spontan (datorita unor reactii imu-nologice). Se pare ca incidenta cancerului este influentata de factori nutritionali si de o serie de infectii locale. Cresterea frecventei la rste peste 20 de ani poate fi atribuita activitatii sexuale si debutului tot mai precoce al vietii sexuale. Se obser aceeasi tendinta chiar si in tarile latine si catolice (Spania), unde boala era extrem de rara (fara indoiala datorita monogamiei stricte).
in sectiunea 2.13 este reprezentata incidenta raportata de catre Registrul National de Cancer in Romania.
Romania se afla pe primul loc in Europa la mortalitatea prin cancer de col.
in Romania Institutul Oncologic "Ion Chiricuta" din Cluj a coordonat un program de screening care a debutat in anul 1972 in judetul Cluj (185.068 femei intre 30-64 ani), extinzandu-se apoi la 13 judete din Transilnia (aproape 2,5 milioane de femei in lotul tinta), ajungandu-se ca in perioada 1981-l992 sa fie inregistrate 1.265.364 citologii. (. 2.15)
Majoritatea femeilor catagrafiate aveau rste cuprinse intre 30-69 ani (. 2.16).
De asemenea, cazurile noi tratate (de exemplu intre anii 1987-l992) se grupeaza majoritar in aceleasi categorii de rsta, ceea ce ar sugera o eficienta maxima a unui program de screening care sa acopere la nivel populational in principal rstele 30-69 ani (. 2.16 si 2.17).
Singurul efect favorabil al programului de screening desfasurat pana in anul 1989 care poate fi sustinut prin datele de care dispunem este unul asupra dinamicii morbiditatii pe stadii (. 2.8) (. 2.18)
Trebuiesc precizate o serie de aspecte particulare ale screening-ului desfasurat pana in anul 1989 in Romania:
- Actiunea a beneficiat de un sistem centralizat sub forma unei retele sanitare unice, de stat, ramificata de la nivelul dispensarelor medicale rurale si urbane pana la nivelul centrelor de specialitate judetene si a institutului oncologic. De remarcat sunt criteriile de adresabilitate unica, prin arondare teritoriala sau loc de munca si metodele de convingere la participare specifice relatiilor sociale din trecut.
- Dupa decembrie 1989, odata cu schimbarea criteriilor de adresabilitate si eu aparitia sectorului prit, mai ales a cabinetelor ginecologice si ci-tologice particulare, criteriile de adresabilitate s-au modificai, de la nivel de asistenta primara pana la nivelele superioare ale esaloanelor de decizie si conducere.
- Este imbucurator faptul ca reteaua de tip socialist a suportat 1.265.364 de examinari de frotiuri intr-un interl de 10 ani, la femeile din 13 judete (in jur de 50.000 de frotiuri/an/judetul Cluj). Aceasta inseamna ca in conditiile de adresabilitate mai sus mentionate au existat posibilitati de recoltare si examinare a frotiurilor.
- Poate ca limita majora a screening-ului efectuat a fost modalitatea de gestiune a informatiilor. Datorita sistemului hipercentralizat, cu raportarea informatiei intr-un singur sens, spre centru, in conditiile lipsei unui sistem computerizat (raportarile facandu-se prin suporturi de hartie, registre si centralizatoare), o mare parte din informatie s-a pierdut si ar fi un efort prea mare recuperarea si prelucrarea ei. Astfel, legatura informationala dintre punctele de recoltare - laboratoarele de citologie - cabinetele de ginecologie - sectiile clinice - registrele de evidenta a populatiei si registrul cancer era incompleta si nefunctionala prin lipsa feed-back-ului.
O greseala majora a fost raportarea numerica a frotiurilor si confirmarilor anatomopatologice din judete si separata nominal a cazurilor noi de cancer de col uterin la registrul cancer, ceea ce face imposibila corelarea dintre suportul populational, populatia tinta, frotiurile lezionale, confirmarile si finalizarile lor.
Nu se pot astfel elabora studii retrospective epidemiologice de eluare a impactului screening-ului asupra incidentei si mortalitatii.
Dupa 20 de ani de screening, s-a ajuns ca pana la 49% din cazuri sa fie depistate in stadii curabile (0,1 si II), cu un numar maxim de 2% stadii 0.
Dupa decembrie 1989, cand screening-ul practic a incetat, procentul de cazuri in stadii ansate (III si IV) creste cu 3%/an iar cel al stadiilor 0 a scazut la 0,4% in
1992.
Efecte asupra mortalitatii la nivel populational nu s-au obsert, rata acesteia ramanand in permanenta ridicata (primul loc in Europa).
