Privitor la mecanismul prin care se poate dezvolta cancerul pe bontul gastric, s-au emis mai multe ipoteze din care rezulta participarea la acest proces a dirsi factori:
a) dupa gastrectomie si derivatie gastrica, bontul restant este inundat de bila, care, prin lizoleci-tina continuta, determina gastrita biliara cu evolutie spre cancerizare (uneori) (20, 22, 23);
b) hipoaciditatea favorizeaza disbacteria de origine intestinala care elaboreaza compusi nitroza-minici cancerigeni;
c) au fost incriminate si
tulburari imunologice postoperatorii;
d) dupa gastrectomie apare nu numai refluxul duodenal entero-gastric, dar se produce si denerva-rea mucoasei gastrice pe
stomacul restant. Vascu-larizatia mucoasei, secretia de mucina, refacerea celulelor mucoasei gastrice sunt considerati factori care protejeaza mucoasa stomacului de injurii. Acestia sunt reglati de sistemul nervos si neuro-peptide. Dupa vagotomie, daca nu exista reflux bilio-gastric, nu se produc leziuni gastrice pe bont, dar sunt posibile, daca se asociaza rezectia vagilor cu reflux duodeno-gastric (11);
e) se discuta si rolul factorilor mecanici alimentari care tulbura
nutritia celulara, ceea ce ar favoriza ca celulele epiteliale din regiunii gurii de anastomoza sa se dezvolte atipic;
f) un rol deosebit se pare a reni modificarilor hiperplastice polipoidale ale mucoasei inflamate (gastrita hiperplaziva polipoidala);
g) dupa studiul intreprins de Elliot Newman, cancerul dezvoltat pe stomacul restant nu este o entitate separata si se trateaza ca orice cancer pro-ximal. in acelasi sens, Adriana V. Safatie Ribeiro sustine similitudinea aspectelor morfologice, histo-logice si moleculare intre adenocarcinomul aparut in bontul gastric si cel din stomacul intact, deoarece au mecanisme carcinogenetice asemanatoare.
Dupa parcurgerea literaturii, apar doua opinii privind etiopatogenia cancerului de bont gastric:
a) refluxul gastric de bila continand izolecitina, impreuna cu disbacteria si tulburarile in protectia mucoasei gastrice datorita denervarii, hipoclorhi-dria, sunt cauzele care determina aparitia gastritei de bont, displazia mucoasei, care evolueaza spre cancer (26, 27). Ipoteza este sustinuta de studii experimentale si clinice (screening agresiv cu biopsii repetate);
b) a doua parere sustine asemanarea ca etio-patogenie, forma anatomo-patologica si tratament a cancerului de bont cu cancerul extremitatii superioare a stomacului rezecat. Acest punct de dere este sustinut de:
- la multe rezectii gastrice, cu conditiile cancerigene amintite mai sus, se intalnesc totusi foarte putine cancere de bont;
- numarul mare de cancere de stomac restant, in anumite regiuni (Japonia, tarile nordice) corespunde cu numarul mai mare de cancere gastrice in general si de cancere ale regiunii superioare a stomacului nerezecat in aceste zone geografice;
- cancerul de bont apare in numar mai mare dupa zeci de ani de la rezectie.
Care poate fi explicatia: actiunea factorilor cancerigeni (reflux, disbacterie) in timp indelungat, zeci de ani pana la generarea cancerului, sau faptul ca rezecatii ajung intre timp la varste inaintate cand cancerul in general si deci cel gastric este mai frecnt?
Cancerul de bont gastric are trei localizari: la nilul stomei, la distanta de stoma in fornix sub-cardial si cancerul intins la intregul stomac restant. Se pare ca numai prima forma este datorata refluxului continutului duodenal.
Concluzionand, afirmam ca etiopatogenia cancerului de bont gastric este inca discuila, incomplet clarificata.