Forma stomacului este foarte riabila si dependenta de o serie de factori cum sunt tonusul general al musculaturii gastrice (stomac hiperton, ortoton, hipoton), greutatea continutului, presa abdo-
minala, pozitia corpului. Tinand cont de riabilita-tea formei sale,
stomacul masoara in medie 25 cm in axul sau cel mai lung, o latime de 12 cm si o grosime de aproximativ 8 cm. Capacitatea sa riaza intre 1000 si 1500 ce cu o medie de 1300 ce. (9)
Stomacul are doua fete, una anterioara, alta posterioara, si doua margini care continua marginile esofagului. Marginea dreapta, cunoscuta sub numele de mica curbura este alcatuita din doua segmente unul vertical si altul orizontal, putin ascendent, despartite prin "incizura angulara\". Marginea stanga, denumita marea curbura continua marginea stanga a esofagului, formand cu acesta, la nivelul cardiei un unghi ascutit - "incizura cardiaca\" sau unghiul Hiss; de la acest nivel marea curbura descrie un arc la nivelul fornixului gastric, apoi coboara vertical si paralel cu mica curbura pentru a se recurba spre dreapta, in regiunea orizontala (. 1).
Orificiul\'prin care stomacul comunica cu esofagul, cardia, se afla pe versantul drept al fornixului gastric and o forma olara, cu axul mare vertical. Conuratia anatomica normala a jonctiunii eso-gastrice, deosebit de improtanta pentru buna ei functionalitate, este mentinuta astfel de o serie de factori anatomici "de fixare\" din care mentionam (. 2) (3): membrana freno-esofagiana Laimer-Bertelli, acolarea dorsala a esofagului si partial a regiunii fornixului gastric la nivelul ligamentului gas-tro-frenic, pars condensa a micului epiploon, crosa arterei gastrice stangi (ancora stomacului Moynihan), nervii gi (rol de suspensie), continuitatea esofagului cu stomacul.
Pilorul, orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul este circular, fiind situat aproape in frontal si marcat la exterior de santul duodeno-piloric.
Parti constitutive
Clasic, se admite impartirea stomacului in mai multe segmente, delimitarea acestora fiind relati.
Astfel, portiunea verticala (pars digestoria) este subimpartita in fundusul stomacului (fornix ventri-culi), segment situat deasupra ului orizontal care trece prin cardia si corpul stomacului (corpus ventriculi) segment delimitat distal de perpendiculara dusa din incizura angulara pe marea curbura. Portiunea orizontala a stomacului (canalis egesto-rius) este subdivizata in doua segmente, antrul piloric care continua corpul gastric si canalul piloric, portiune ingustata, terminala a stomacului, delimitata de
duoden prin santul duodeno-piloric in care se afla vena subseroasa prepilorica (.1).
RaporturiIn afara unor procese patologice, fetele stomacului sunt libere.
Fata anterioara se afla in contact direct cu peretele toracic corespunzator spatiului semilunar Traube (zona de sonoritate timpanica la percutie), cu peretele abdominal corespunzator triunghiului Labbe, cu fata viscerala a lobului hepatic stang si in mica masura in regiunea antrala cu lobul patrat al ficatului (. 3) (9). Fata anterioara este in consecinta relativ usor accesibila explorarii chirurgicale prin reclinarea rebordului costal si indepartarea lobului hepatic stang cu ajutorul unei lve.
Fata posterioara, constituie peretele anterior al bursei omentale (. 4) prin intermediul careia intra in raport cu pancreasul, sele splenice, splina, rinichiul si suprarenala stanga, mezo
colonul trans-vers (9) (. 5). Aceasta fata nu este deci accesibila explorarii chirurgicale decat dupa deschiderea bursei omentale realizata de obicei fie prin sectiunea ligamentului gastro-colic, fie prin decolare colo-epiplooica (. 6). Explorarea palpatorie a fetei posterioare se poate realiza si prin spargerea micului epiploon, in zona sa asculara (pars flaccida). Cardia este profund situata si in consecinta mai greu accesibila explorarii chirurgicale. Acoperita de marginea posterioara a ficatului, cardia se afla la circa 3 cm sub hiatusul esofagian al diafragmei, ea proiectandu-se la nivelul vertebrelor T10-T11. Posterior vine in raport cu pilierul stang al diafragmei si cu artera aorta, la stanga sa aflandu-se marea tuberozitate.
Pilorul, este relativ mobil proiectandu-se in pozitie de decubit dorsal la dreapta primei vertebre lombare, iar in ortostatism la nivelul celei de a 3-a vertebre lombare. Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului, iar posterior vine in raport cu vena porta, artera hepatica si pancreasul. Artera gastrica dreapta, ram din artera hepatica proprie, abordeaza stomacul la nivelul marginii superioare a pilorului. Reperabil cu relati usurinta vizual si pal-pator, pilorul, ca si prima portiune a duodenului este mobil si acoperit de peritoneu atat pe fata anterioara cat si cea posterioara. Reamintim ca limita dintre portiunea mobila si fixa, retroperitoneala (aco-lata) a duodenului este artera gastro-duodenala.
Raporturile stomacului cu peritoneul. Peritoneul acopera stomacul in intregime cu exceptia fetei posterioare a cardiei si partial al fornixului, nivel la care foita peritoneala viscerala posterioara se reflecta, continuandu-se cu peritoneul posterior al bursei omentale. Peritoneul de pe fata anterioara a esofagului abdominal, cardiei si fornixului se reflecta si continua cu peritoneul diafragmatic. Se formeaza astfel la acest nivel ligamentul gastro-frenic prin care stomacul adera la diafragm. Aceasta zona este decolata in gastrectomia totala sau polara superioara sau atunci cand este necesara eliberarea regiunii eso-cardiale. La nivelul curburilor gastrice foitele peritoneale (anterioara si posterioara) se reunesc formand ligamente peritoneale care leaga stomacul de organele vecine. Pe mica curbura se formeaza astfel ligamentul gastro-hepatic, parte componenta a micului epiploon (ligament eso-gastroduodeno-hepatic). intre foitele acestui epiploon se gasesc in vecinatatea imediata a stomacului, sele, nervii si limfaticele micii curburi gastrice. Portiunea din micul epiploon corespunzatoare stomacului este asculara, subtire, translucida (pars flaccida). Cea corespunzatoare esofagului este densa (pars condensa) si contine ramul hepatic al nervului g stang si atunci cand exista o artera hepatica stanga accesorie, ram din artera gastrica stanga (25%) (8). Portiunea din micul epiploon corespunzatoare duodenului, contine in regiunea sa libera elementele pediculului hepatic.
Pe marea curbura, peritoneul formeaza succesiv: ligamentul gastro-colic, parte a marelui epiploon ce uneste portiunea orizontala a marii curburi cu colonul transvers continand sele gastro-epiplooi-ce; ligamentul gastro-splenic uneste segmentul vertical al stomacului cu hilul splinei continand intre foitele sale sele scurte si originea arterei gastro-epiplooice stangi, ramuri ale arterei splenice; ligamentul gastro-frenic leaga fornixul gastric de dia-fragm.
