Stomacul are o scularizatie foarte bogata cu numeroase surse arteriale primare si secundare (8) si o retea importanta de colaterale intra si extra-murale (. 7). Aceasta particularitate importanta pentru practica chirurgicala, explica de exemplu imposibilitatea de a controla o hemoragie gastrica prin ligatura extramurala a arterelor ca si multiplele posibilitati de reconstructie gastrica, ce se bazeaza pe pastrarea viabilitatii organului chiar daca se leaga 3 din cele 4 surse principale (7).
Patru pediculi sculari, toti originari din trunchiul celiac sunt considerati principalele surse arteriale ale stomacului. Ei formeaza prin anastomoza doua cercuri arteriale, ale marii si micii curburi.
Cercul arterial al micii curburi este format din artera gastrica stanga numita si coronara gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica. Artera gastrica stanga, originara din trunchiul celiac abordeaza mica curbura gastrica in regiunea subcar-diala descriind o crosa; ea coboara apoi pe mica curbura divizandu-se intr-o ramura anterioara si\' una posterioara, ce se anastomozeaza cu ramuri similare din artera gastrica dreapta. in prima sa portiune, inainte de a se diviza, ea da
nastere la una sau mai multe ramuri care scularizeaza jonctiunea eso-gastrica. Este de mentionat de asemeni posibila origine din acest segment al arterei coronare a unei
artere hepatice stangi (25%) care intr-o proportie care nu este neglijabila (12%) este singura sursa de scularizatie a lobului stang, ligatura sa and drept consecinta ischemia teritoriului respectiv (7, 8).
Artera gastrica dreapta, de calibru mai mic, ia nastere din artera hepatica comuna, abordand
stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice; ea se divide in doua ramuri care se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stangi la nivelul micii curburi.
Cercul arterial al marii curburi este format de arterele gastro-epiploice stanga si dreapta. Artera gastro-epiploica stanga ia nastere din artera splenica, ea abordand marea curbura la nivelul unirii 1/3 proximale cu 2/3 distale ale acesteia (punct de reper pentru limita rezectiei in gastrectomia 2/3). Artera gastro-epiploica dreapta ia nastere din artera gastro-duodenala la marginea inferioara a primei portiuni a duodenului dupa care intra in ligamentul gastro-colic, realizand anastomoza cu artera gastro-epiploica stanga. Arcul arterial al marii curburi este usor de reperat intre foitele ligamentului gastro-colic; el ramane la distanta de marea curbura, care este abordata de ramurile gastrice ale acestei arcade.In afara surselor mentionate stomacul este s-cularizat si de alte artera de importanta secundara (9). Astfel, polul gastric superior primeste sange din artera diafragmatica inferioara (origine in artera aorta), sele scurte si artera cardio-tuberozitara posterioara, ramuri din artera splenica. Regiunea antro-pilorica primeste ramuri suplimentare din artera mezenterica superioara prin intermediul arterei pancreatico-duodenale inferioare, arterei pancreatice inferioare sau transverse, ca si ramuri din artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastro-duodenala prin artera pancreatico-duodenala superioara, artera retroduodenala.
Activitatea functionala deosebit de intensa a stomacului presupune o bogata scularizatie a peretelui gastric. Astfel, din arcadele anastomotice principale situate in lungul curburilor gastrice, iau nastere numeroase ramuri anterioare si posterioare perpendiculare pe axul lung al stomacului. Ramuri mai mici trec direct in peretele gastric subiacent insertiei epiploanelor. Toate aceste se se ramifica pe suprafata gastrica si patrund in peretele gastric unde formeaza trei plexuri bine individualizate, subseros, intramuscular si submucos intre care exista numeroase conexiuni (4, 10).
Vasele mucoasei gastrice care alimenteaza retelele capilare periglandulare si din vecinatatea epi-teliului de suprafata isi au originea in plexul submucos, dar si in cel subseros prin ramuri directe care strabat musculara si submucoasa, fara a avea conexiuni cu sele submucoase. Astfel de se se gasesc indeosebi pe curburile gastrice si frecventa lor creste de la cardia la pilor. Teritoriul aferent acestor artere este independent de teritoriile vecine alimentate de sele din submucoasa fiind astfel mai vulnerabile la
obstructia sculara (4).
Caracterele particulare ale microcirculatiei la nivelul micii curburi si anume un plex submucos mai putin bine dezvoltat ca si prezenta mai frecventa a sunturilor arterio-venoase ar explica frecventa mai mare a ulcerului la acest nivel (10).
Vene
Venele principale ale stomacului, insotesc si urmeaza traiectul arterelor. Vena gastro-epiplooica stanga se rsa in vena splenica, vena gastro-epiplooica dreapta in vena mezenterica superioara. Venele gastrica stanga si dreapta se rsa direct in vena porta. La nivelul cardiei plexul venos submucos tributar venei gastrice stangi se anastomozeaza cu
venele esofagiene aferente sistemului cav, realizandu-se la acest nivel o anastomoza porto-ca, sediul de dezvoltare al ricelor esofagiene in sindromul de
hipertensiune portala.
