Se impart, din punct de vedere etiologic in 5 categorii: 1) mastite cronice nespecifice; 2) mastite cronice specifice (tbc, lues); 3) micoze mamare; 4) parazitoze; 5) mastita cu celule gigante.
1) Mastite cronice nespecifice. Se prezinta sub forma abcesului cronic si galactocelului.
- Abcesul cronic apare de obicei ca rezultat al unei mastite acute nerezolvate, dupa tratamente insuficiente.
Clinic se constata
durere si impastare locala. Se palpeaza o zona dureroasa, nodulara, care la exprimare poate da o secretie, purulenta mamelonara. Uneori apare adenopatie axilara cu caracter inflamator. Punctia extrage puroi din care se fac culturi pentru germeni aerobi, anaerobi sau fungi. in jurul catatii purulente exista o zona de infiltratie dura, scleroasa, uneori cu depuneri calcare, mai ales cand timpul scurs de la debut este lung.
Tratamentul consta in incizii repetate cu debri-dari largi, la care se adauga antibiotice pentru pe-riode mai lungi. in cazuri extreme este necesara mastectomia simpla pentru a eradica o infectie severa cronica.
- Galactocelul este un abces cronic care contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei. Este format dintr-o catate cu peretele format din tesut fibros ce contine leucocite, in care se deschid mai multe canale galactofore.
Clinic se prezinta ca o
tumora circumscrisa, mobila, renitenta sau fluctuenta, la exprimare se scurge lapte alterat prin mamelon. Sanul creste in volum, fara semne inflamatorii bine exprimate. "Semnul gropitei\", caracteristic pentru aceasta afectiune, consta in pastrarea impresiunii digitale din cauza continutului pastos.
Tratamentul consta in incizia colectiei si uneori excizia ei in totalitate.
- Hidrosadenita supurata. Reprezinta o inflamatie cronica a glandelor sebacee mari (glandele apocrine Montgomery) ce sunt localizate in epiteliul de suprafata al areolei. Bolnai cu
acnee cronica au o predispozitie in a dezvolta hidrosadenita. Cand e localizata la nivelul complexului areola-mamelon, ea poate mima carcinomul invaziv, boala et sau alte inflamatii cronice benigne. Daca este interesat mamelonul, parenchimul
sanului este indemn, fara leziuni care sa fie zibile pe mamografie.
Clinic se prezinta ca o tumefactie la niveluj complexului areola-mamelon, cu toate caracterele inflamatorii, foarte dureroasa la atingere. Uneori apare microadenopatia axilara reactiva.
Tratamentul consta in incizia colectiei, evacuarea puroiului si aplicarea de pansamente umede antiseptice, sub anestezie generala sau locala.
2. Mastitele cronice specifice
Tuberculoza
mamara este rara, apare de obicei in perioda de actitate genitala, in
sarcina si alaptare sau chiar la nulipare. Clinic bolnava cu antecedente tuberculoase, prezinta la nivelul sanului multiplii noduli mici, bine delimitati, situati perima-melonar sau profund, uneori ulcerati. Anatomopa-tologic se intalnesc forme diseminate, confluente, superficiale sau galactoforita tuberculoasa. Examenul puroiului sau
biopsia silesc diagnosticul.
Tratamentul consta in administrarea de chimio-terapice antituberculoase la care se adauga incizia sau excizia leziunilor.
Sifilisul mamar se intalneste rar, sub forma san-crului sanului, la mamele care isi alapteaza copin bolna de
sifilis ereditar sau ca manifestari sifilitice secundare sau ca mastita sifilitica tertiara, aceasta sub forma nodulara (goma) sau pseuotumorala.
Tratamentul sifilisului mamar se incadreaza in tratamentul general al sifilisului.
3. Micoze mamare superficiale si profunde. Infectia fungica a parenchimului de san este rara, mai frecvent intalnita este blastomicoza si sporotricoza. Parenchimul
sanului este inoculat prin suptul copilului cu fungi din catatea bucala.
Clinic se prezinta sub forma unor abcese recidivate de san, localizate la nivelul areolei si mamelonului. La exprimare se elimina puroi din duetele sinuoase de langa mamelon, uneori amestecat cu sange.
Diagnosticul preoperator este rareori precizat. Blastomicoza mamara este confirmata prin examenul microscopic al colectiei din abces. Se edentiaza granule rotunde de microorganisme in prezenta de hidroxid de potasiu sau pe frotiul Mc Mannus. Fungii de sporotricoza se pun in edenta prin coloratia frotiului de
biopsie cu acid periodic, reactia Schiff, dupa
digestia cu diastaza. Diagnosticul poate fi intregit prin efectuarea de reactii serologice.
Tratamentul acestor infectii fungice presupune folosirea Amfotericinei B si a derivatiilor de stilbami-dina, mai active in blastomicoza si in special in formele diseminate si extracutanate. in cazul abceselor, se fac incizii pentru evacuarea si drenajul lor, alteori cvadranectomia sau chiar mamectomia simpla.
Candida. Localizarea infectiilor cu Candida albi-cans la nivelul sanului apare in cadrul micozelor sistemice. Bolnai prezinta mari cantitati de fungi in secretiile de la nivelul leziunilor sau in scurgerile purulente, care se prezinta sub forma unor filamente sau grunji celulari. Testele cutanate sau reactiile serologice sunt de valoare mica.
Tratamentul consta in administrarea de combinatii solubile de nystatin sau clotrimazol. Vor fi etate antibacterienele si steroizii.
4. Paraziteze. Chistul hidatic al sanului reprezinta o localizare extrem de rara a afectiunii, in special la femeile tinere in perioda de actitate genitala sau
de alaptare. Diagnosticul poate fi banuit in prezenta antecedentelor echinococozei, la bolnavele care au prezentat accidente serologice ale acestei boli.
Tratamentul consta in extirparea chistului printr-o rezectie cuneiforma a mamelei, la care se impune si tratamentul focarului primitiv.
5. Mastita granulomatoasa cu celule gigante se caracterizeaza printr-un proces tumoral mamar cu caractere inflamatorii acute sau cronice, cu evolutie trenanta, recidivanta. Anatomopatologic afectiunea este reprezentata prin celule epitelioide dispuse in coroana, delimitand mici spatii cu leucocite alterate (microabcese). La periferie se gaseste un strat celular format din celule gigante multinucleate de tip Langhans, inconjurat de elemente de tip limfoid.
Clinic, tumora are caractere inflamatorii, cu adeno-patie prezenta, in special la femei sub 45 ani. Dupa un debut inflamafor acut, in evolutie inflamatia se cronicizeaza, apar fistulizari, fara a duce la ndecare.
Uneori mastita granulomatoasa coexista cu mastita cu plasmocite, mastoza chistica, papilomul intra-ductal, adenocarcinomul trabecular etc.
Mastita cu plasmocite se caracterizeaza prin ectazia segmentelor subareolare ale canalelor galactofore, retentia produsului de secretie si galactoforita cronica sclerozanta, ducand la obliterarea canalelor galactofore. in jurul canalelor galactofore apar fibre colagene si elastice dispuse linear, alaturi de limfocite, plasmocite, histiocite.
Tratamentul acestor forme de inflamatie cronica este sectorectomia larga cu biopsie extemporanee, urmata de examenul histologic la parafina.
