mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cancerul sanului
Index » Patologia chirurgicala a sanului » Cancerul sanului
» Anatomia oncologica sl caile de diseminare

Anatomia oncologica sl caile de diseminare







Glanda mamara de origine ectodermica este continuta intr-o capsula fibroasa provenita din sistemul clavi-coraco-pectoroaxilar, fiind inconjurata de un tesut celulo-adipos si acoperita la exterior de tegument.
De forma emisferica, glanda mamara prezinta patru prelungiri: una constanta si mai bine dezltata, prelungirea axilara si trei inconstante, prelungirea subclaviculara, prelungirea submamara sau inferioara si prelungirea interna sau parastemala.In santul submamar, tegumentul este partial aderent la fascia muschiului pectoral prin fibre conjunctive laxe, iar in portiunea centrala a sanului glanda are legaturi mai stranse cu areola si mamelonul decat cu restul tegumentului. in plus, la mamelon se concentreaza cele 15-20 de canale galacto-fore principale, care se deschid spre extremitatea libera a acesteia.


Tesutul celulo-adipos inconjura glanda mamara in totalitate, cu exceptia zonei areolo-mamelonare, fiind dispus intr-un strat anterior sau premamar si unul posterior sau retromamar.
Stratul premamar este alcatuit din lobuli adiposi situati in mici fosete delimitate de ligamentele Cooper, care pornesc de pe crestele Duret (proeminente fibroglandulare, situate pe fata anterioara a glandei) si se insereaza pe fata profunda a dermului. Aceste ligamente constituie o legatura mobila, insa in acelasi timp ferma cu pielea si au o deosebita importanta oncologica, deoarece determina retractia pielii in cancerul mamar care a depasit fascia peri-mamara. in plus, urmarirea liniei lor de insertie pe tegument,- in cursul disectiei lambourilor cutanate, permite o exereza corecta, evitand lasarea pe loc de tesut mamar sau sectionarea tangentiala a glandei, sursa aproape sigura de recidive postoperatorii.
Stratul celulo-grasos retromamar este mai slab dezltat decat cel premamar, nu este divizat in lobulii grasosi, fiind solidarizat de fascia mamara prin cateva trame fibroase.

Sistemul fascial este complex, asigurand structurile de invelis ale formatiunilor anatomice ale regiunii si creeaza ligamente sustinatoare unora dintre aceste formatiuni. Asa este ligamentul suspensor al mamelei sau ligamentul suspensor al axilei. intreg complexul contine in structura sa numeroase vase limfatice, astfel incat, in afara de functii proprii, reprezinta si o cale importanta de diseminare neopla-zica, motiv pentru care trebuie sa fie indepartat cu grija in cursul interventiilor chirurgicale radicale.
Structura glandei mamare cuprinde doua componente principale:
. tesutul glandular (epitelial) si tesutul conjunctiv, care constituie stroma.
Tesutul glandular este alcatuit din lobi, in numar de 15-25 fiecare avand un canal galactofor, care se deschide izolat prin mamelon.
Lobul glandular - unitate morfologica si functionala - este la randul lui alcatuit din lobuli, iar acestia din acini. De remarcat ca in profunzimea glandei, canalele galactofore se ramifica, se anastomo-zeaza interlobular si se continua cu canalele intra-lobulare, la capatul carora se gaseste acinul. Canalele galactofore principale prezinta la baza mamelonului o dilatatie fusiforma, denumita "sinus galactofor\".
Stroma este formata din tesut conjunctiv avas-cular, care timenteaza parenchimul epitelial al glandei in acini, lobuli si lobi. Tesutul conjunctiv intralobular este foarte bogat in vase si elemente celulare, care au un rol foarte important in toate modificarile determinate de tumora, iar perilobular tesutul conjunctiv este dens, bogat in fibre colagene si elastice.
Irigarea glandei este asigurata de trei surse principale: mamara interna (toracica interna), ramura din subclaviculara, mamara externa (toracica laterala), ramura a arterei axilare si din ramuri intercostale aortice, destinate fetei profunde a organului. in fine, artera axilara da ramuri cutanate, care asigura irigarea tegumentului mamar in afara de areola.
Circulatia venoasa, dispusa in doua retele (superficiala si profunda), are importanta oncologica, reprezentand calea principala de diseminare a metastazelor la distanta.
Reteaua superficiala este situata subcutanat si formeaza in jurul areolei cercului anastomotic Haller. Se varsa in venele superficiale ale regiunii vecine, indeosebi catre baza gatului si in final in venele jugulare.
Reteaua venoasa profunda colecteaza sangele de la glanda si peretele toracic, varsandu-se medialIn vena mamara interna. Elementele neoplazice pot sa ajunga in teritoriul cav pe trei cai venoase si anume:
a) pe calea venelor perforante trec in mamara interna, de aici in trunchiul brahicefalic si apoi in cava superioara;
b) pe calea venei axilare si in continuare a venei subclaviculare si a trunchiului brahiocefalic, iar de aici in cava superioara;


c) pe calea venelor intercostale, care se anasto-mozeaza cu venele vertebrale, ajung in venele azygos si de aici in cava superioara.In continuare, eventualele celule neoplazice trec din sistemul cav in inima dreapta si ajung in primul filtru: filtru pulmonar. Acest filtru poate fi scurtcircuitat pe calea venelor vertebrale si a plexului venos Bastos, care fiind lipsit de valvule, permit celulelor maligne sa migreze impotriva curentului si sa nideze in oasele bazinului, coloana vertebrala etc. (13)
O alta cale extrem de importanta de diseminare in cancerul mamar o reprezinta sistemul limfatic.
Vasele limfatice ale glandei mamare isi au originea intr-o retea situata in jurul lobilor glandulari. De aici pornesc colectoarele care insotesc centripet canalele galactofore spre regiunea areolo-mamelo-nara, varsandu-se in plexul subareolar, reteaua larga de colectare descrisa de Sappey. Limfa se indreapta apoi centrifug catre reteaua peri-areolara (circu-mareolara) si catre periferia sanului, vasele limfatice avand numeroase anastomoze cu limfaticele der-mului, ceea ce ar explica diseminarile cutanate extinse la tegumentul toracelui si uneori chiar al abdomenului, in continuare, limfaticele se grupeaza in cai care merg spre ganglionii limfatici regionali.


S-au descris doua cai principale si mai multe accesorii.

Calea principala axilara dreneaza limfa din intregul san prin intermediul a doua trunchiuri colectoare: unul lateral, care aduna limfa din jumatatea superioara a sanului si unul medial, care aduna limfa din jumatatea inferioara. Ambele colectoare se indreapta catre ganglionii axilari, dupa ce au trecut pe fata-anterioara si au inconjurat marginea inferioara a muschiului mare pectoral, unde se gaseste ganglionul Sorgius. (3;7)
Calea principala mamara interna dreneaza partial limfa din cadranele interne si central al sanului. Colectoarele respective insotesc vasele sangvine perforante, traversand dinainte-inapoi muschiul mare pectoral in portiunea interna a regiunii mamare si se varsa in lantul ganglionar mamar intern. La randul lor, trunchiurile limfatice mamare interne se varsa fie in ganglionii supraclaviculari, fie direct in canalul toracic, in stanga si in marea vena limfatica, in dreapta, sau chiar direct in confluentul jugulosub-clavicular.
Calea accesorie transpectorala (sau subclavicu-lara) este tributara ganglionilor subclaviculari fie direct, fie prin intermediul limfaticelor descrise de Grossman si Rotter, avand ca statie intermediara ganglionii Rotter, situati mai ales in jurul pediculului vasculo-ners al muschiului mare pectoral.
Calea accesorie retropectorala, descrisa de Monard, este formata din 2-3 trunchiuri limfatice, care merg din portiunea supero-intema a sanului si se varsa direct in grupul ganglionar subclavicular.
Calea accesorie presternala (sau axilara contro-laterala) descrisa de Oelsner, prin intermediul careia limfaticele unui san pot comunica ocazional cu sanul si axila opusa (2 din 10 cazuri).
Calea retrosternala sau substernala este reprezentata de un lant limfatic, care uneste lantul mamar intern drept cu cel stang si are anastomoze cu limfaticele diafragmatice si mediastinale.
Calea descrisa de Gerota, formata din trunchiuri limfatice care pleaca din portiunea inferointerna a sanului, insotind vasele epigastrice superioare si perforand fascia si muschiul drept abdominal, pentru a se varsa in ganglionii cardiei si cei situati in ligamentul falciform, explicand insamantarile gan-glionare intraabdominale pe aceasta cale.
Ganglionii axilari impartiti de Poirier si Cuneo in 5 grupe:
a) Grupul ganglionilor mamari externi, situati de-a lungul vaselor mamare externe. in acest grup, Gerota si Kirmison au descris existenta (inconstanta) a unor ganglioni mici, denumiti paramamari, situati imediat subcutanat de-a lungul marginii externe a marelui pectoral.
b) Grupul ganglionilor scapulari, situati de-a lungul vaselor subscapulare (scapulare inferioare).


c) Grupul ganglionilor centrali, situati in grasimea din cetrul axilei: sunt cei mai mari si pot fi usor explorati prin palpare cu bratul relaxat.
d) Grupul ganglionilor venei axilare, situati inaintea si pe fata interna a venei.
e) Grupul ganglionilor subclaviculari, asezati in varful axilei, in spatiul format de vena subclavi-culara si grilajul costal.In general, circulatia limfei in axila urmeaza un anumit sens, de la ganglioii mamari externi catre cei scapulari si centrali si de aici la ganglionii venei
axilare, atingand in cele din urma grupul subclavicular. De la acest nivel, limfa este vehiculata prin-tr-un trunchi lung de circa 3 cm, care se poate varsa fie direct in confluentul jugulosubclavicular, fie in limfaticele bronho-mediastinale, fie, in sfarsit, in ganglionii supraclaviculari.
S-a constatat insa ca, pe langa acest mod continuu, din afara inauntru, al circulatiei limfatice, in cancer invazia poate fi si discontinua, in sensul afectarii ganglionilor din grupele superioare sau mijlocii, fara interesarea grupelor inferioare. Pentru usurarea aprecierii clinice si histopatologice a ganglo-nilor axilari, Berg a impartit acesti ganglioni in trei teritorii sau statii de importanta prognostica, in functie de pozitia pe care o ocupa fata de micul pectoral si anume:
a. statia I, cuprinzand ganglionii situati in afara marginii externe a micului pectoral;
b. statia ll-a, care cuprinde ganglionii ce se gasesc inapoia acestui muschi;
c. statia lll-a, cu teritoriul limfo-ganglionar cuprins in spatiul aflat inauntrul marginii interne a muschiului;
d. La acestea se mai adauga o a IV-a statie, reprezentata de ganglionii interpectorali Rotter.
Ganglionii mamari interni sunt situati cate unul in fiecare din primele 3 spatii intercostale, sub cartilajele costale si deasupra fasciei endotoracice, de o parte si de alta a sternului. Al patrulea ganglion se gaseste fie in spatiul cinci, fie in spatiul sase inter-costal.
Ganglionii supraclaviculari ocupa triunghiul format de vena jugulara interna, vena subclaviculara si, extern, de muschiul trapez. Planseul acestui triunghi este constituit de muschiul scalen anterior. in cadrul acestuia s-a descris asa-zisul ganglion santinela, situat la confluenta dintre vena jugulara interna si vena subclaviculara.
Ca si in alte localizari ale cancerului, si in tumorile maligne ale sanului diseminarea locala (in san) se face prin-invazie, celulele tumorale infiltrand tesuturile in lungul canalelor galactofore si al septurilor fasciale catre grasimea din jur, ceea ce da tumorii aspectul neregulat, stelat, sau patrunzand in limfaticele sau venele intramamare si extinzandu-se prin embolie sau permeatie in aceste elemente.In cursul elutiei locale, cancerul se extinde catre tegument sau catre urile profunde, determinand aderenta la aceste structuri, la inceput incompleta, pentru ca in cele din urma sa le infiltreze, mergand pana la ulcerarea tegumentului.

O forma speciala de infiltrare cutanata o constituie "nodulii de permeatie\", formatiuni tumorale de dimensiuni mici situate in limfaticele dermice ale sanului sau depasind limitele organului.
Pentru localizarea mai precisa a tumorii, sanul a fost impartit in cinci cadrane sau diviziuni anatomice astfel: linia verticala mediomamelonara impreuna cu orizontala ce trece de asemenea prin mamelon, determina patru cadrane: superointern, inferointern, superoextern si inferoextern. O linie circulara la 1 cm de marginea areolei delimiteaza cadranul central.
Tumorile care depasesc unul din cadranele mentionate si pentru care nu se poate sili in mod exact punctul de plecare, r fi atribuite cadranului in care este situata cea mai mare parte a tumorii. (13)



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a sanului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai