mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Anatomia sl fiziologia sanului
Index » Patologia chirurgicala a sanului » Anatomia sl fiziologia sanului
» Variatii anatomice ale sanului la femeie in diferitele perioade ale vietii

Variatii anatomice ale sanului la femeie in diferitele perioade ale vietii


Share



Deoarece raportul existent intre tesutul epitelial si cel conjunctiv al glandei mamare este foarte diferit in functie de faza elutiva in care este surprins sanul (copilarie, pubertate, graviditate, alaptare, menopauza, imbatranire) echilibrul hormonal joaca rolul major in mentinerea acestui raport.
. La nou-nascutul de ambele sexe glanda ma-mara are o structura rudimentara, cu sistemul elementar al canalelor galactofore nearanjat in lobuli, iar dezltarea ulterioara a tesutului mamar este lenta pana la pubertate la femei, pe cand la barbati ramane rudimentara intreaga viata. incepand din a 3-4-a zi dupa nastere glanda mamara are o activitate secretorie, insotita de edem si uneori de su-fuziuni sangvine, este asa-numita "criza foliculinica a nou-nascutilor\" declansata sub influenta unei impregnari hormonale externe. Secretia lactata este retinuta in canalele galactofore pe care le destinde, iar dupa cateva zile continutul se resoarbe, epiteliul isi reia caracterele anterioare si glanda revine la aspectul sau rudimentar.
. La pubertate, datorita influentelor hormonale, se produce o proliferare accentuata a parenchimului glandular, a tesutului conjunctiv inconjurator cat si a celui grasos, ceea ce duce la cresterea in lum a mamelei. Duetele se ramifica si prezinta terminatii solide, mase sferoidale cu celule poliedrice granu-lare care r forma alveolele. Epiteliul glandular este separat de stroma vasculara printr-o zona subtire avasculara de fibroblasti. Jonctiunea "epiteliostro-mala\" controleaza pasajul de materiale a celulelor secretorii (Ozzello 1974).
. In timpul menstruatiei majoritatea autorilor admit aparitia unei hiperemii si a unui discret edem al tesutului conjunctiv interstitial fara modificari ale structurii canalelor si acinilor; altii cred ca formatiunile glandulare ar prezenta o proliferare in cursul fiecarei perioade menstruale, urmata de o inlutie a glandei.
. Graviditatea produce cresterea rapida a tesutului glandular mamar prin hipertrofia lobulilor exis-
tenti si formarea de noi lobuli, concomitent cu aparitia unui edem al tesutului interstitial intralobular si o infiltratie limfoplasmocitara. Din al doilea trimestru al sarcinii, dupa descuamarea stratului intern apar din canalele galactofore noi acini glandulari si secretie de colostru.
. In timpul lactatiei glanda ajunge la maxima dezltare si isi indeplineste functia specifica galac-togena. Glanda mamara este o glanda cu secretie holomerocrina, adica secretia lactata contine in compozitia ei fragmente mari din celulele acinilor glandulari care se fragmenteaza si se descuameaza in fluxul secretiei. Acinii sunt ghemuiti unii langa altii iar tesutul conjunctiv lax se reduce la un strat subtire, rarefiat, si irigat de numeroase capilare dilatate. Caracteristic acestei perioade este lipsa de uniformitate a tesutului glandular, deoarece diferite portiuni din glanda sau chiar din acelasi lobul prezinta grade variate de diferentiere acinoasa si de activitate. Modificarile din sarcina si lauzie pot uneori persista mult timp, si dupa terminarea acestora. Tulburarile de inlutie ale tesutului glandular, asociate cu o hiperplazie treptata conjunctiva, pot genera o adenofibromatoza difuza sau adenofibroame izolate, mai ales la femeile care nu au alaptat.
. La menopauza glanda mamara prezinta o inlutie accentuata care consta din atrofia portiunilor secretoare si inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv. Glanda se reduce ca un disc fibros cu un continut mai mult sau mai putin abundent de grasime.
Fiecare perioada fiziologica din cele enuntate anterior se caracterizeaza printr-un echilibru existent intre structura epiteliala si structura conjuncti-grasoasa a glandei. La varste tinere si in faza de activitate genitala predomina structura epiteliului glandular, pentru ca acest echilibru sa fie predominant in faarea structurii conjuncti-grasoase la varstele inaintate, epiteliul glandular inluand pana la disparitie aproape completa.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a sanului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai