Semnele clinice sunt de cele mai multe ori evidente si caracteristice, facand putin probabile ero-
rile de diagnostic, exceptand situatiile cand examenul clinic este incomplet.
De regula, bolnal purtator al unei hernii in mod brusc, in urma unui efort remarca imposibilitatea reducerii acesteia. Progresiv apoi simptomatologia dureroasa devine dominanta, initial local, apoi cuprinzand arii din ce in ce mai extinse ale abdomenului in functie de organul herniat si segmentul strictionat al acestuia. Considerand ca de regula ansele
intestinului subtire sunt implicate in strangularea herniara, nu este greu de imaginat ca simptomatologia va contura un sindrom de ocluzie intestinala inalta; durerile sunt violente si imbraca caracterul colicilor de lupta ce incep si sfarsesc la nivelul obstacolului. Varsaturile apar precoce si progresiv devin din ce in ce mai abundente, po-racee, iar in final fecaloide. Ansele intestinale supradiacente obstecolului sunt desctinse determinand meteorismul abdominal asimetric in functie de nivelul obstacolului. in strangularea unei anse jeju-nale, proximale, meteorismul poate lipsi - ocluzia cu
abdomen plat. Tranzitul intestinal pentru materii fecale si gaze, poate fi inca prezent in primele ore ale strangularii din segmentul de sub obstacol.In strangularile prin pensare laterala o parte a lumenului ansei ramanand in circuit, tranzitul este prezent ba chiar accelerat, de unde uneori confuzia clinica cu o enterocolita acuta.
Examenul clinic obiectiv, evidentiaza prezenta herniei carenu se mai reduce, regiunea herniara devenind mult destinsa, cu tegumentele supraia-cente modificate prin aspectul inflamator progresiv, mergand pana la flegmon si fistula piostercorala.
Abdomenul, initial plat devine meteorizat de regula asimetric. Palparea herniei obiectiveaza
durere vie la acest nivel. Percutia evidentiaza matitate datorita lichidului transudat in sacul herniar. Starea generala este initial buna, ulterior agravandu-se proportional cu agravarea leziunilor morfopatolo-gice.
Examenul complementar imagistic care se impune in fata acestei situatii, este radiografia abdominala simpla in ortostatism. Aceasta evidentiaza imagini, tipice ocluziei intestinale, imagini hidro-aerice ate clasic dupa dispunerea lor ca "tuburi de orga\" sau "cuiburi de randunica\". Dupa aspectul si modul de dispunere al acestora se poate sili uneori si segmentul de tub digestiv strangulat.
Celelalte investigatii complementare sunt comune oricarui bolnav chirurgical si au darul de a caracteriza, din punct de vedere biologic, bolnal pentru a putea aprecia indicatia si riscul operator.
