Pancreasul este alcatuit din doua categorii de tesut cu rol functional major si distinct, carora li se adauga ca elemente structurale, cu rol in constituirea si mentinerea aspectului macroscopic al organului, capsula periferica si structura
conjunctiva vasculara dispusa in septuri fine.
Pancreasul exocrin
Pancreasul exocrin cu origine endodermala, are ca unitati anatomo-functionale acinii care produc secretia pancreatica destinata digestiei intestinale.
Sucul pancreatic are in compozitia sa enzime digestive pentru toate principiile alimentare; el mai contine mari cantitati de ion bicarbonic care neutralizeaza chimul acid deversat din stomac in duoden.
A. Secretia pancreatica
Sucul pancreatic este un lichid clar, transparent, puternic alcalin (pH 7,6-8,2) secretat zilnic la adult in cantitate medie de 1 500 ml si continand 98,6% apa si 1,5% reziduu uscat format din substante anorganice (cationi - Na\\ K+, Ca2+ si anioni -HCO3, CI, SO4 etc.) si substante organice (17).
1. Secretia hidroelectrolitica
Este produsa de celulele epiteliale ale cana-liculelor si ducturilor ce pornesc de la acini, ionii fiind secretati prin mecanisme active (pompa de Na+, pompa de HCO3) iar apa suferind transferuri pasive pe baza gradientelor osmotice create prin transferurile ionice. Continutul bogat in HCO3 al sucului pancreatic (concentratii de 4-5 ori superioare celor din plasma) explica tulburarile echilibrului acido-bazic instalate in conditiile patologice caracterizate prin pierderi masive de lichid duodenal.
2. Secretia enzimelor digestive pancreatice
Enzimele proteolitice sunt reprezentate de endo-peptidaze (tripsina, chimotripsina, elastaza, colage-naza), exopeptidaze (carboxipeptidazele) si nuclea-ze (ribonucleaze si dezoxiribonucleaze) care desfac legaturile interne ale nucleotidelor din nucleopro-teine eliberand oligonucleotide.
Diversele enzime proteolitice pancreatice sunt secretate sub forma inactiva si sunt activate in lumenul intestinal.
Tripsina si chimotripsina scindeaza proteinele in polipeptide de diferite dimensiuni, dar nu elibereaza aminoacizi. Carboxipeptidaza pe de alta parte desface peptidele in aminoacizi indiduali, completand
digestia celei mai mari cantitati a proteinelor pana la stadiul de aminoacizi.
Elastaza hidrolizeaza legaturile peptidice interne ale elastinei, iar colagenaza pe cele ale colagenului, insa unii autori pun la indoiala existenta unei colagenaze adevarate in sucul pancreatic.
Enzimele lipolitice se secreta sub forma activa in sucul pancreatic.
Sub influenta lipazei pancreatice cea mai mare parte a lipidelor emulsionate de catre sarurile biliare este scindata in monogliceride si acizi grasi. Ionii de calciu sunt de asemenea necesari pentru
ca lipaza sa poata actiona in prezenta
sarurilor biliare, ei permitand legarea enzimei de substantele insolubile.
Colesterolesteraza este singura enzima care scindeaza esterii colesterolului avand o importanta deosebita la om, la care colesterolul nu poate fi absorbit din
intestin decat dupa ce a fost eliberat prin hidroliza enzimatica din esterii sai.
Fosfolipaza A2, secretata ca proenzima si activata de catre tripsina, cliveaza legaturile acizilor grasi ale fosfolipidelor; de exemplu scindeaza leci-tina intr-un acid gras si lizolecitina, substanta cu actiune hemolitica. Activarea fosfolipazei intrapan-creatic si generarea de lizolecitina intracanalicular detine probabil o importanta deosebita in patogenia pancreatitei acute.
Enzima glicolitica unica din sucul pancreatic este amilaza, care secretata sub forma activa hidrolizeaza moleculele de polizaharide (amidon, glico-gen) eliberand dizaharidele sau alti polimeri mici de glucoza.
B. Reglarea secretiei pancreatice
Controlul cantitativ si calitativ al secretiei pancreatice se realizeaza predominant hormonal si secundar nervos vegetativ.
Reglarea hormonala este efectuata de anumiti
hormoni ai sistemului endocrin difuz (APUD) in special secretina, colecistokinina, pancreozimina (CCK-PZ), gastrina, VIP, glucagonul, somatostatina etc.
Secretina produce o abundenta secretie de suc pancreatic cu continut ridicat de HCO3 cu importanta fiziologica deosebita deoarece impreuna cu alcalii din bila si secretiile intestinale neutralizeaza
aciditatea chimului gastric, prevenind coroziunea celulelor mucoasei duodenale si creand un mediu adecvat pentru actitatea enzimelor din intestin.
Eliberarea de CCK din
duoden este blocata de atropina iar anestezierea mucoasei duodenale prene eliberarea de secretina, CCK sau gastrina.
Gastrina eliberata in cantitati mari in faza gastrica a digestiei produce o stimulare enzimatica la fel de puternica ca si CCK.
Somatostatina, care se gaseste in cantitati mari atat in tractul digestiv si pancreas celular cat si in SNC, inhiba descarcarea hormonilor care activeaza secretia pancreatica.
Glucagonul descarcat sub influenta hipoglice-miei, a secretinei si a CCK reduce intens volumul si secretia enzimatica pancreatica stimulate de CCK sau secretina.
Reglarea nervoasa se realizeaza atat de catre parasimpatic cat si de catre simpatic, actionand concomitent si corelat cu cea endocrina.
Inervatia parasimpatica influenteaza in special secretia enzimatica si mai putin secretia de bicarbonat. Efectele pancreato-secretoare ale stimularii vagale sunt blocate de atropina si hexametoniu.
Inervatia simpatica exercita efecte variate asupra secretiei pancreatice, pe care o influenteaza atat prin modificarea fluxului sangn cat si prin actiuni directe asupra celulelor ductale.
Secretia pancreatica bazala este foarte redusa, dovedind existenta unui tonus vagal si/sau a unei secretii hormonale bazale.
Secretia pancreatica postprandiala, controlata de mecanismele hormonale si vegetative mentionate anterior este sistematizata, similar celei gastrice, in faze - cefalica, gastrica si intestinala - a caror importanta este inca insuficient precizata la om.
Pancreasul endocrin
Pancreasul endocrin are drept origine celule neuroectodermale din creasta neurala primitiva, iar ca unitate morfofunctionala de baza insulele Langer-hans.
Pancreasul endocrin face parte din grupul periferic al sistemului APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation) si este alcatuit din patru tipuri de celule diferentiate ultrastructural si functional:
- celule a (alfa) - produc glucagon, progluca-gon, glucagon-like, peptide;
- celule p (beta) - produc insulina, peptid C, proinsulina;
- celule 8 (delta) - produc somatostatina;
- celule F (sau PP) - produc polipeptidul pan-creatic.
Tesutul insulelor Langerhans, care reprezinta 2% din masa totala a pancreasului, dispune de un flux sangn de 5-l0 ori mai amplu decat
pancreasul exocrin.
